Question

Comentati motivul drumului initiatic (Harap-Alb)

Answer 1

Considerat de G.Ibraileanu o „epopee a poporului roman” ,”Povestea lui Harap Alb” este cel mai reprezentativ basm al lui Creanga,o plasmuire artistica a realitatii cu multiple valente psihologice,etice si estetice,o sinteza a spiritualitatii romanesti ce cuprinde o intreaga filozofie asupra vietii,un mic roman de aventuri cu un subiect fabulos in care sunt valorificate teme si motive de circulatie universala.

Titlul neobisnuit al basmului este un oximorom.Cuvantul „Harap” inseamna sluga,rob,iar cuvantul „alb” sugereaza un suflet in care inca nu s au scris semnele sarcedotale ale initierii.

Conform opiniei lui Vasile Lovinescu,alaturarea negrului (Harap) cu albul ar insemna unirea celor doua principii Yng si Yang.Fiu al Craiului si nepot al lui Verde Imparat,Harap-Alb este ales de soarta sa ii reuneasca pe frati asa cum doua jumatati ale cercului formeaza intregul.

In „Povestea lui Harap-Alb” Ion Creanga trateaza fabulosul in mod realist,basmul fiind caracterizat prin „originala alaturare a miraculosului cu cea mai specifica realitate” (G.Calinescu).

Subiectul se bazeaza pe universala lupta dintre bine si rau,pe antiteza dintre aceste doua forte simbol,ce se mentine insa in sfera normalitatii existentei.

Pana la un punct „Povestea lui Harap-Alb” respecta tiparul narativ al basmului popular.In realitate el este un veritabil basm cult,avand un font de roman.

Doi frati,Verde Imparat si Craiul traiesc de multa vreme la doua capete ale lumii fara sa se mai vada.Dupa opinia lui Vasile Lovinescu cei doi frati reprezinta in plan mitologic doua principii subordonate unul altuia ce guverneaza „o vasta lume primitiva,cazuta in haos.”

Verde Imparat,ajungand la batranete fara a avea descendenti in linie masculina ii scrie fratelui sau,Craiul,cerandu-i unul dintre feciori ca urmas la tron „Amu cica imparatul acela , aproape de batranete,cazand la zacare , a scris carte fratine-sau Craiului ,sa-i trimita grabnic pe cel mai vrednic dintre nepoti,ca sa-l lase imparat in locul sau dupa moartea sa.”.Imparatul cere cel mai vrednic nepot,deoarece conducerea unei imparatii presupune pricepere, abilitate,intelepciune, tenacitate,iscusinta,echilibru,armonie,iubire de adevar,calitati ale unui erou exemplar puternic umanizat si nu ale unui razboinic.Conceptul de vitejie , cel mai important concept din basmele populare,apare aici ca un concept fara substanta.Vitejia e inlocuita cu destoinicia,cu vrednicia.

Craiul primeste rugaminte fratelui sau mai mare.

Mare initiat ,dar si initiator el isi supune fiii la o proba fundamentala proba curajului,proba esentiala in procesul de initiere.

Podul,locul unde se desfasoara aceasta proba leaga sfarsitul imparatiei Craiului de inceputul unui spatiu enigmatic,nesfarsit ,amenintator,plin de paduri si drumuri intortocheate ce sugereaza in cod mitologic obstacolele si labirintul.

„Craiul le iese fiilor sai in cale ,mascat in urs si ii provoaca la lupta,iar celui care are curajul sa primesca lupta ii dezvaluie adevarata sa identitate si ii zice:<<mergi de acum tot inainte,ca tu esti vrednic de imparat>>”(Oisteanu).Speriati ,fiii cei mari se intorc pe rand acasa.Inocenta lor este absoluta.Ei sunt mandri si orgoliosi, se cred indreptatiti sa fie initiati si sa primeasca statutul de imparat , dar pleaca in calatorie fara nici un fel de pregatire si se intorc dupa primul obstacol intalnit in cale.Tatal ii cearta cu un limbaj de Humulesti in care apar aluzia si ironia ca elemente de roman realist.

Mezinul Craiului este ranit de cuvintele mustratoare ale tatalui sau.El are indoieli ,e nelinistit , reflexiv,ingandurat ,mahnit si de aceea merge in gradina sa mediteze.Prin conturarea lui ca o personalitate puternic umanizata cu viata sufleteasca fabulosul coboara in planul realitatii,intr-un timp si spatiu localizate geografic si istoric.In gradina el se intalneste cu o batrana care cerseste.

In aparenta batrana e garbova,neputincioasa ,nestiutoare,neinsemnata,inutila,in esenta ea este „Batrana Timpurilor,identificata cu cercul imobil in jurul caruia se infasoara ghemul veacurilor si vartejul ciclurilor” (Vasile Lovinescu),o mare initiata ce se remarca prin „alternanta de stralucire si stingere,de umilinta si maretie”.

Batrana are un limbaj predictiv,bazat pe un sistem de aluzii „Da ce stai asa pe ganduri,luminate craisor?zice baba,alunga mahnirea din inima ta, caci norocul iti rade din toate partile si nu ai de ce sa fi suparat.”Aratandu-i ca poate vedea dincolo de aparente,desi esenta ei e ascunsa in ce mai de jos ipostaza a conditiei umane ,batrana ii da craisorului un mare cod.