Limba română, întrebare adresată de loveCristina43, 9 ani în urmă

COMENTATI POEZIA Îmbătrânit e sufletul din mine Ca un bordei pustiu în iarnă grea. Unde te-ai dus, pe cari căi străine O, tinereță, tinereța mea! Suspine n-am ­ ah, de-aș avea suspine, De-aș avea lacrimi, plânge de-aș putea! Durerea cea mai crudă, cea mai mare, Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii pe mărimi ce-mbată, Amorul blând și dulce glasul său, Ah! toată lumea este fermecată De umbra unui dor... și numai eu Mă furișez o umbră și nu pot Să scap de ea... de mine... și de tot!

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de AnneMarieNadine
0
O poezie frumoasă, reprezentând bătrânețea.
Cum sunt copiii, au fost şi bătrânii! Cum sunt bătrânii, vor fii şi copii!
Alte întrebări interesante