Comentați poezia Sfarșit de toamna de Vadile Alecsandri 8 propozitii minim
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Titlul: Titlul ,,Sfârşit de toamnă” sugerează aspectele specifice şi transformările pe care le suferă natura în acest anotimp. Enumerarea elementelor care o compun este însoţită de tristeţea eului liric. Cocostârci şi rândunele, părăsindu-şi cuiburile, fug de „zile rele”, cârdurile de cocori sunt urmărite „de al nostru jalnic dor”, „vesela verde câmpie” este acum „tristă, vestezită”, „lunca bătută de brumă acum pare ruginită”, „nouri negri plini de geruri” se ridică înspre cer „din tuspatru părţi a lumei”, „soarele iubit s-ascunde”, iar cârdul „de corbi iernatici”, „croncănitori”, va trece prin văzduhul rece.
Structura, semnificaţiile şi mijloacele artistice: Poezia ,,Sfârşit de toamnă” de Vasile Alecsandri, este alcătuită din patru catrene şi îmbină descrierea naturii cu trăirile interioare ale genului liric.
Elementele din natură care conturează anotimpul toamna şi asupra cărora se opreşte poetul aparţin atât spaţiului terestru – câmpia, lunca, păsările -, cât şi celui cosmic – norii, soarele, cerul. Descrierea naturii şi exprimarea sentimentelor sunt construite în mod gradat.
Prima strofă: În prima strofă sunt surprinse elemente ce fixează timpul – sfârşitul toamnei – „Oaspeţii caselor noastre” – păsările călătoare – au plecat deja, fapt sugerat prin folosirea verbelor la timpul perfect compus – „părăsit-au”, „au fugit”, „pribegit-au” – şi prin epitetul personificator „zile rele”. Ultimul vers al acestei strofe subliniază în mod direct sentimentul de tristeţe de care este cuprins sufletul poetului şi pe care acesta îl exprimă printr-un epitet în inversiunea „jalnic dor”.
Strofa a doua şi a treia: În următoarele două strofe, poetul se opreşte asupra aspectelor din natură ce sugerează degradarea ei în acest moment al anotimpului toamna. Pentru a fi mai sugestiv, Alecsandri foloseşte antiteza dintre aspectul naturii în timpul verii şi cel de acum, pe care o realizează cu ajutorul epitetelor personificatoare ce caracterizează „câmpia”: „veselă” – „tristă”; „verde” – „vestezită”, care au rolul de a umaniza natura.
Explicație: