Limba română, întrebare adresată de razvan26pop, 8 ani în urmă

compune o poezie de 5-6 strofe despre bunica mea


razvan26pop: dau coroana la cel mai bun raspuns

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Utilizator anonim
0

Bunica mea

Într-un sat, undeva sus la munte

Locuia bunica mea, ș-avea oi multe

Ea, chiar și la coasă uneori dădea

Ca la oi și cai, mai mult fân să dea

Bunica mea, era femeie frumoasă

Nici prea slabă, dar nici prea grasă

Ochii îi avea căprui, buze strânse

De muncă și de mult dat la coase

Copii, ea avea doar doi feciori

Ce în lume au plecat, chiar în zori

Ea, poștașul îl aștepta în poartă

O scrisoare, să-i vină de departe

Eu sunt al ei iubit și drag nepot

De casă și de oi, mă ocup cât pot

Timp nu prea am, că mult trudesc

La scoală, ca în viață să reușesc

Bunica, seara, lângă soba ei din lut

Povești frumoase-mi spune, de demult

Eu, cu telefonul-n mână, mai n-aud

A ei vorbe, în trosnitul lemnelor de dud.

Alte întrebări interesante