Question

Compunere cu o zi din viata unei furnici

Answer 1

O zi din viața unei furnici

Pe cer soarele răsare, ca o minge uriașă de foc. Ochio mei se deschid ușor, privind la întunericul cumplit din mușuroi. Ies din mușuroi, înaintând încet cu piciorușele mel mici, iar ochii mei întunecați fac, pentru prima dată pe ziua de azi, contact cu lumina orbitoare a soarelui. Cerul rozaliu era presarat cu dâre de foc lăsate în urmă de către soarele strălucitor. Era o priveliște atât de frumoasă încât voiai să o privești ziua întreagă, dar nu aveam timp. Am început să mă mișc printre firele uriașe de iarbă, verzi și udate de roua binecuvântată a dimineții. Mi-am croit drum printre ele în căutarea hranei. Când găseam o firmitură sau ceva de mâncare, o căram în spate până la mușuroi. Toată ziua căram în spate greutăți de zeci de ori mai grele decât mine, toate astea pentru frații și surorile mele. Tocmai luasem o firmitură de ceva în spate și mă îndreptam grăbită spre mușuroi când o frunză uriașă căzu pe mine. Încercam să mă eliberez, când am auzit un zgomot de pași. Se auzeau din ce în ce mai aproape. Începusem să țip cu glasul meu slab și înăbușit, în timp ce mă chinuiam să scap. Credeam că voi fi călcată, însă am reușit sa scap. În spatele meu am auzit un foșnet puternic: frunza sub care eram mai înainte a fost călcată de niște ghete maronii, făcute din piele și blană. Fericită că am scăpat, am mers în mușuroi și mi-am continuat treaba până se lăsă seara. Cerul se întunecă iar tăcerea se așternu. Am intrat în mușuroiul călduros și mi-am închis ușor ochii, pănă mâine.