compunere farmecul iernii
Răspunsuri la întrebare
Iarna și-a făcut apariția în satul bunicilor mei. A fost acoperit de un strat pufos și alb de nea. Crivățul era aspru. Fluturii albi de iarnă dansau alert în văzduh. Acest spectacol era impresionant pentru mine.
Căsuța bunicilor era la intrare în sat. Zăpada era întotdeauna mai mare decât la alte case. Bunicul a plantat câțiva brazi. În fiecare iarnă luptau, asemenea soldaților, împotriva viscolului. În zilele friguroase de iarnă, pe ferestrele casei apăreau fulgii de gheață. Parcă voiau să pătrundă în căsuța noastră! Speriată, îi spuneam bunicii că o să ne înghețe casa! Ea mă liniștea cu o voce duioasă. Îmi spunea că iarna se teme de căldura focului, dar îi place să privească în casele oamenilor și să se asigure că aceștia sunt fericiți.
-De ce se asigură că oamenii sunt fericiți, bunico? întreb eu curioasă.
-Ea e aspră cu scopul să îi apropie pe oameni în casele lor, la căldură, să își spună povești, să petreacă timpul împreuna, să se joace. Aceste lucruri îi fac fericiți. Când vede că oamenii sunt mai uniți, devine mai blândă, îmi răspunde bunica, privindu-mă cu blândețe.
Explicația bunicii m-a fascinat! Am înțeles de ce iarna este cea mai rece dintre toate anotimpurile. Iarna petrecută alături de bunici la focul sobei, cu mâncare gustoasă și plimări cu săniuța este cea mai frumoasă perioadă a anului!
N-am să uit niciodată chipul blajin și iubirea bunicilor, care este atât de caldă și puternică! Iubirea mea pentru ei ar putea să topească întreaga zăpadă din lume!