compunere în care sa exprimi sentimentele și emoțiile pentru începutul clasei a 8 a. De-asemenea, sa arătați opinia privind evaluarea națională care urmează.
dau coroana și 25 de puncte:))
mulțumesc:)
Răspunsuri la întrebare
Sentimentele și emoțiile mele? Cuvântul potrivit ar fi, un rollercoaster sentimental și emoțional.
Sunt fericită, pentru că, voi putea trăi acea ''poveste de liceu'', peste doar un an. Voi întâlni oameni noi, îmi voi face prietenii, și îmi voi putea atinge obiectivele maxime. Deja îmi imaginez viața de liceu ideală.
Însă, până în clasa a 9a, va trebuii să trec prin clasa a 8a, o clasă care, oarecum, mă sperie. Nu, nu din cauza colegilor mei, sau din cauza profesorilor sau orice altceva. îmi este teamă să mă maturizez, să ''cresc mare''. Îmi este teamă să iau propriile decizii. îmi este teamă de singurătate. De-acum, cu toții au așteptări extrem de mari de la mine. Iar, faptul că trebuie să dau și acel ''examen'' îmi dă fiori pe șira spinării. Chiar dacă sunt cea mai bună din clasă, presiunea mereu este pe mine. iar dacă iau o notă sub nouă, ar fi o știre fierbinte dată la televizor. Îmi este frică de viitor și de ce mă așteaptă. Ce voi fii în viitor? Ce voi face? Ce mă văd ca fiind în viitor? mii și mii de întrebări fără răspuns, deocamdată...sper.
Faptul că am copilărit cu clasa mea, M-a făcut oarecum sceptică. Nu cred că aș avea colegi mai buni ca ei. Da, ne mai certăm, ne mai și tragem de haine, de păr, ne batem, ne înjuram. Dar, toți profesorii ne cam favorizează, în sensul că, vin cu drag la fiecare oră. Câteodată, aproape fiecare oră. Suntem o clasă unită, și chiar și de la grădiniță, ne cunoaștem. Și din clasele pregătitoare până în clasa... a 8a, pe care o vom ''exoerimenta'' anul acesta. Oare, vom mai putea copia în voie? Vom mai putea râde atât de zgomotos ca în orele anterioare...Dar... ne vom mai întâlni și în afara școlii, după clasa a 8a? Dar după evaluare, după ce intrăm în liceu? Vor rămâne prietenii mei dragi? Sau se vor schimba neașteptat? Rămâne de văzut.
Presiunea se face simțită, mai ales din partea familiei. Desigur că-mi iubesc familia, dar trebuie să-mi sortez gândurile mele. în ceea ce voi face... în tot ce este legat de viitor. Totuși, sper că îmi vor respecta deciziile, pe care îmi este frică să le fac. Evaluarea națională este subiectul ce mă stresează cel mai tare. este subiectul care mi-a dat cele mai multe atacuri de panică. Structura anului se schimbă. Noi vom fi prima generație cu o astfel de schimbare. Așteptările sunt foarte mari... Cel mai probabil, se va schimba și structura evaluării naționale. Cu tot acest online, M-am zapacit de tot. Nu, nu am încredere în mine. Chiar dacă am fost la nenumărate olimpiade, activități și concursuri, emoțiile de la acele momente nici nu se compară cu cele pe care le față de examen. Atât de multe schimbări și anunțuri de la minister mă trag și mai tare de păr.
Unii dau examenul ca să fie dat, să scape, și gata. Dacă trec,trec, dacă nu, nu. Și atât. Ei nu se îngrijorează față de viitor. Ei nu se gândesc la nimic altceva decât la cules capsuni în Spania.(îmi cer scuze dacă te simți ofensat). Dar eu vreau să fiu ceva. însă, nu știu ce. Ce ironic nu-i așa?
Am atât de multe amintiri în acea sală de clasă...o sală atât de mică, poate cara atât de multe amintiri speciale. Nu voi uita niciodată acele amintiri. Nici colegii, prietenii, profesorii. Nici pe oamenii de serviciu. Nu vreau să regret faptul că anul acesta nu m-am distrat și m-am stresat atât de mult, așa că, promit, îmi promit mie în primul rând, că voi petrece mai mult timp cu toții, și mă voi bucura de ultimul an școlar, din școala în care am copilărit.