Question

Compunere : ,, Intr-un borcan de ciocolata '' 

Answer 1

Este o zi de vineri.Mă trezesc eu,cu ochii închiși și încep a pipăi când întâlnesc o mulțime de coicolată în jurul meu cât și pe mine.Era ciocolata Nutella.O savoare minuată de a mânca și a mă trezi într-un borcan de ciocolată Nutella.Simțe-am cum îmi atinge limba alune din care era făcută.Dar peste un timp am început să mă gândesc cum ies.Încet,încet m făcut o scară din ciocolată și am putut ieși.Dar îmi părea rău că am ieșit,fiindcă mai vroiam să trăisc o senzație în borconul de ciocolată Nutella.Am început să plâng.Scara se topise și nu mai puteam intra.Într-un final mi-am pus o pernă și am sărit în borcan.Toată ciocolată sărise pe pat și pereți.Nu puteam să ies ca să șterg fără să vadă mama.O strig:Mamăăăă!!!!!!!!.Mama vine și începe să țipe ce am făcu.?Îmi cer scuze mamă.Dar -am trezit într-un borcan de ciocolată.Eu am început să mint câteva discursuri.Mama m-a iertat și m-a întrebat cum am ajuns în borcanul de ciocolată Nutella..i-am spus și m-a pupat în frunte,crezându-mă!

Answer 2

Simteam ca ma asfixiez ,pe cuvantul meu!Eram atat de inghesuita printre suratele
mele ,tablete mai mici sau mai marisoare din aceeasi compozitie ,incat ma 
intrebam ,iritata fiind ,ce-a apucat-o pe bunica lui Danut de ne-a asezat intr-un
borcan,asa,de-a valma.
Doamna respectiva era experta in arta cofetariei ,o dovedise de atatia ani ,
cioclolata ei de casa a fost intotdeauna considerata ca fiind cea mai buna.
De obicei ,dupa ce ne pregatea din ingrediente fine si de mare calitate ,astepta sa
ne intarim ,apoi ne taia in tablete si ne lasa...sa ne racorim.
Acuma insa ,nu stiu din ce motiv ,ne-a trantit intr-un borcan,pe care ,culmea 
cruzimii ,l-a inchis ermetic. Pur si simplu transpiram toate.
Ma intrebam,de ce ,daca tot a avut de gand sa ne comprime intr-un borcan de sticla,,asadar ,de ce nu ne-a asezat acolo pe timpul in care eram amorfe ,
lichefiate ,asa cum se afla orice ciocolata tartinabila de pe rafturile magazinelor?
Eram toate bucatile revoltate . In fine,mi-am zis eu ,nu poti niciodata sa 
cunosti foarte bine pe cineva .
Nu aveam ce face,asa ca ne-am resemnat .
Brusc,prin peretii grosi de sticla l-am vazut pe nepotul doamnei ,pe Danut ,care
a insfacat borcanul ( cu noi in el ) si l-a asezat ( bine ca nu l-a trantit)
intr-un rucsac. 
Pe drum ,in autocar ( ne-am dat seama ulterior ca mergea in excursie ) ,
a desfacut capacul si ne-a eliberat ,oferindu-ne pe noi,una cate una cadou
colegilor.
Brusc am inteles.Daca am fi fost tartinabile ar fi fost mai greu sa fie generos.