compunere la opțional istorie despre filozfice! dau coroana
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
shutterstock_98539682
O să las și eu aici, pe internet, acest textuleț. Poate îl găsește prin 2967 vreun politician român și se hotărăște să lupte pentru reformarea nenorocitului ăsta de sistem de învățământ românesc, ale cărui obiective par să fie următoarele:
– uciderea oricărei bucurii a copilului de a descoperi lucruri noi;
– strivirea curiozității lui naturale sub un morman de frustrări;
– transformarea lui în sclavul școlii și al lecțiilor;
– torturarea lui și a părinților.
Am niște buni prieteni care au o fetiță de clasa a VI-a. La orice oră a serii i-aș suna și în orice zi a săptămânii, ei fac un singur lucru: LECȚII. Că e duminică seară, ora 20, luni, ora 22 sau joi, ora 19, ei au niște voci sleite și nu vorbesc decât despre lecții. Cu copilul mai mic, de 4 ani, atârnat de un crac al pantalonilor și cerșind atenție, patrulează pe lângă copilul mare, care FACE LECȚII. Care copil are 5-6 ore de școală în fiecare zi, pe care le termină pe la 13-14. Până mănâncă, până se odihnește un pic, se face ora s-o ia de la capăt cu munca pentru școală. Dacă aduni toate orele în care stă cu nasu-n cărți și caiete, se fac vreo 8-9-10. Vi se pare normal așa ca un copil de clasa a VI-a să muncească cât un adult sau chiar mai mult decât el? Mie nu. Nu mai zic de faptul că mai mult de jumate din lecțiile alea pe care le face sunt o tortură. M-am uitat într-o zi pe manualul de istorie și mi-am pus mâinile-n cap. Păi, nu aș învăța eu după el, nici dacă mi-ar da cineva bani, cum ar putea să învețe un copil??? E o mizerie scrisă constipat, arid și pretențios, paginată oribil și tipărită infect. Și ăsta e doar un singur și mic exemplu.
În timpul ăsta, în lumea civilizată, s-au inventat modele de școală axată pe afinități, fără teme și copii pregătiți minuțios, prin tortură, pentru o viață de adult frustrat. Noi însă stăm cu mâinile-n sân și asistăm la chinul a noi și noi generații de puști. Îi punem să muncească 10 ore pe zi și încercăm să băgăm în ei cu forța lucruri pe care nu le înțeleg și care nu le vor fi de folos cu absolut nimic, niciodată în viață. Iar lucrurile care le-ar putea fi de folos le sunt îndesate pe gât în cel mai nedigerabil mod. De cee??
Îmi amintesc și acum nu-ș’ ce lecție de fizică despre motoarele de vapor, cu care am fost torturată eu printr-a 12-a (făceam Liceul Sanitar, nu mă pregăteam să fiu colegă cu Jack Sparrow, da?) și-mi vine să iau vaporul și să intru cu el, fără să deschid ușa, direct în biroul ministrului învățământului, să-l răpesc pe ministru și să-l pun să facă școală și lecții, 10 ore pe zi, în locul copilului prietenilor mei. Iar, la finalul fiecărei zile de-astea de tortură, să-i dau, desigur, note mici și să-i spun că e prost, leneș și varză. :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen:
Vă dați seama cam cât de mișto e școala în România dacă au ajuns s-o urască nu doar copiii chinuiți și părinții lor, ci și prietenii părinților, pe care nu-i pune nimeni să facă lecții?
Voi ce părere aveți despre povestea asta?
Explicație:
Sper să-ți fie de folos
datini un follow