Limba română, întrebare adresată de Utilizator anonim, 9 ani în urmă

Compunere O poveste de groaza
Multumesc de ajutor!!!!!!!

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de Utilizator anonim
25
Era o zi frumoasa de vara si Ioana inspecta noul ei apartament.Ea era foarte curioasa asa ca deschidea fiecare usa.Era un apartament foarte mare si vechi.
Asa cim cauta ea chestii noi de facut a vazut o usa mare neagră care avea o cheie mare si ruginită.
Din curiozitate deschide usa si vede un colidor lung si foarte întunecat.Nu stia unde duce asa ca ia lanterna si intra in întunericul de nedescris.
Deodată usa se închise.Nu stia unde se afla pentru ca vedea numai negru si lanterna nu făcea fata întunericului.Ea spuse :"E cineva aici?".Eu ecou se auzi.Nu putea lumina capetele camerei asa ca isi continua drumul.Ajunse intr-un loc cu lumina.De acolo se putea vedea cum o ființă mare si inalta stătea cu spatele.Nu ii putea vedea fata.Ea rămăsese pe loc fara sa spună nimic.Dintr-o data simte cum cineva o atinge pe fata dar nu vede pe nimeni.Fiinta inalta si întunecată se întoarce catre ea iar ea tresare.Omul misterios o ia la goana.Fata vrea sa plece dar nu poate,parca cineva o ținea acolo.Apoi omul se întoarce mai întunecat ca de obicei si ii spune ca a ajuns intr-un loc groaznic si ca ar trebui sa fuga de aici.Apoi ii deschide usa.Fata o ia la goana prin întuneric si simte cum niste mâini invizibile vor sa o prinda.
Ajunge acasa si inchide usa.Ii este foarte frica încă.Dar se simte in siguranta pentru ca mama ei o ia în brațe.
Ei se muta de acolo pentru ca acea casa era prea urâtă pentru gusturile mamei.
Asa ca fata nu o sa uite niciodata ce s-a intamplat acolo!
Răspuns de Lupoaicanr1
37
Întâlnirea

Am auzit de la un expert în activități paranormale că fiecare oglindă este un portal către o altă dimensiune,unde trăiesc creaturi ostile și întunecate,pe care noi,muritorii,îi știm ca fiind niște ființe fictive din cărți și filme,întrupări ale răului pur.Conform unor teorii bazate pe cercetare și examinare amănunțită,efectuată de exorciști experimentați,aceste făpturi sunt mai reale decât am crede și pot pătrunde cu ușurință în lumea noastră în momentul în care portalele cristaline,oglinzile noastre,se deschid.Atunci,monștrii și spiritele care doresc să ne contacteze ne vizitează.Uneori trec pe lângă noi fără să ne dăm seama,alteori însă își fac simțită prezența prin niște sunete bizare și lugubre.Scepticii ar spune că vocile sunt pure manifestări ale imaginației,însă există o sumedenie de povești care vizează întâlniri cu entități supranaturale,confirmând existența acestora.
Am avut parte de o asemenea experiență acum mulți ani,când am dat de un site cu videoclipuri de groază.M-am îndrăgostit de ele din prima clipă când le-am găsit și mereu le vizionam.Erau o modalitate ideală de eliminare a plictiselii,de aceea le-am accesat de fiecare dată când aveam impresia că timpul s-a oprit pe loc.
Într-o noapte,când plănuiam să le vizionez,am vrut să accesez pagina,dar nu am putut,fiindcă nu aveam internet.Cauza era necunoscută și eram foarte dezamăgită.Filmările horror mă țineau în viață până în momentul acela și mă făceau să mă simt fericită în pielea mea.M-am decis să mă culc,căci nu găseam nicio activitate care să înlocuiască vizionarea creepypasta-urilor favorite.Am și adormit după o scurtă meditație.
La ora 3 seara m-am trezit brusc și nu am putut să adorm la loc.Aveam senzația că niște mâini de oțel îmi apăsau pieptul cu tărie.Instinctiv,m-am uitat la oglinda din cameră despre care știam că era un portal spre o altă lume.Nu cutezam să mă apropii de ea.Am stat dârză ca o statuie în patul meu,cu ochii ațintiți spre oglindă.Totul părea să fie în ordine.Vedeam numai reflexia obscură a dulapului meu.Pentru o clipă,pulsul meu ridicat a scăzut.Mi-am luat inima în dinți și am ieșit de sub pătură.Cu pași mici și moi,mă apropiam de oglindă ca o pisică speriată.Cu cât eram mai aproape,cu atât reflexia mea devenea mai sumbră.Deodată,oglinda s-a înnegrit cu totul și din ea a ieșit o siluetă noptatică în forma unui om.Creatura nu avea trăsături faciale,fapt ce m-a îngrozit până în măduva oaselor.Avea cam doi metri și puteam observa gheare la mâini și la picioare.Pulsul mi-a urcat până la cer.Am vrut să țip,dar mi s-a dus vocea.Făptura demonică stătea în fața mea.
"-Ce ddorești de la mine?"îl întrebam cu glasul subțire.
Arătarea ezita să îmi răspundă și mă îngrozi și mai tare.
"-Eu nu te-am invocat... "îi spuneam după clipe de tăcere ce păreau a fi eterne.Auzind aceste vorbe,demonul și-a încleștat ghearele.Eu m-am repezit spre ușă,dar era rapid și a blocat-o.Nu știam ce să fac de frica ce mă încremeni.Demonul se apropia din ce în ce mai mult.
"-Nu ai ce face cu sufletul meu,strigam eu cu disperare,niciodată nu te-am chemat la mine!Lasă-mă în pace!"
Umbra diavolească tăcea în continuare și nu îmi dădea cale de scăpare.La un moment dat,începea să murmure un blestem.Simțeam cum sufletul meu mi se desprindea de corp.Am vrut să mă împotrivesc,dar nu am putut.Credeam că mi-a venit sfârșitul.Mi-am închis ochii de groaza ce îmi cuprindea inima.Începeam să enumăr în gând toate lucrurile care mi-au adus bucurie în viață,inclusiv scrisul,de care m-am lăsat odată cu descoperirea site-ului cu videoclipuri înfricoșătoare.
Când era să mă despart definitiv de trupul meu,primele raze de soare au atins orizontul.Odată cu răsăritul demonul și-a pierdut puterile și a dispărut ca prin magie.Încă eram șocată,dar lumina de aur a soarelui îmi mângâia sufletul tulburat și m-am liniștit în câteva minute.Am deschis rapid laptopul și am ieșit de pe site-ul de legende urbane.Eram bucuroasă că sufletul și corpul meu erau unite.
Alte întrebări interesante