Question

conjuctiile cum iti dai seama ca e conjunctia1
2
3
4

Answer 1

Conj leaga parti de propoz de acelasi fel (subiecte,nume pred,atribute,complem),iar in fraza doua propozitii. Ex:Dan SI Vlad deseneaza. El mi-a spus /CA va intarzia./

Answer 2

 1. Conjuncţia este o parte de vorbire auxiliară, neflexibilă care leagă două propoziţii în cadrul frazei sau două părţi de propoziţie de acelaşi fel în cadrul propoziţiei.Conjuncţiile exprimă:● raportul sintactic de subordonare între o regentă şi subordonata ei: A spus că nu poate veni. M-a întrebat dacă am fost la ore.● raportul sintactic de coordonare:– între două părţi de propoziţie: Am cumpărat cărţi şi caiete. E deştept şi foarte talentat.– între două propoziţii: Deschide cartea şi citeşte!– între o parte de propoziţie şi o propoziţie: Am studiat documentele din acea perioadă şi ce a mai fost publicat în presă.2. Conjuncţiile, la fel ca şi prepoziţiile, nu pot îndeplini singure funcţia unei părţi de propoziţie. Ele doar leagă părţi de propoziţie sau propoziţii, fiind plasate, de obicei, între cele două unităţi sintactice.În cazuri mai rare, conjuncţiile subordonatoare pot apărea în propoziţii principale exclamative: Că nu mai vine odată! De-ar veni mai repede vara!Notă. În practica analizei gramaticale, conjuncţiile coordonatoare se lasă în afara unităţilor pe care le leagă, iar cele subordonatoare intră în structura subordonatelor pe care le introduc şi a căror valoare o reprezintă: Drumurile /şi/ potecile erau pustii. (M. Sadoveanu); Îmi permiteţi /să spun şi eu ceva? (G. Călinescu). Clasificarea conjuncţiilor după structură Conform acestui criteriu, conjuncţiile se împart în următoarele clase: a) conjuncţii simple şi b) conjuncţii compuse. Sunt simple:● conjuncţiile primare (neanalizabile): că, căci, ci, dacă, dar, deci, iar, nici, or, ori, sau, să, şi;● conjuncţiile formate prin conversiune:– provenite din adverbe: când (condiţional), cât (consecutiv), cum (cauzal), parcă (modal), unde (cauzal);– provenite din prepoziţii: de, până;– provenite din pronume: însă;– provenite dintr-o formă verbală: fie.● conjuncţiile formate din alte părţi de vorbire care au termenii sudaţi: aşadar, deoarece, deşi, fiindcă, încât, întrucât.Din categoria conjuncţiilor compuse fac parte numai conjuncţiile cu termenii nesudaţi: cum că, de să, ca … să, încât să. Clasificarea conjuncţiilor după funcţia lor 1. După semnificaţia şi rolul lor gramatical, conjuncţiile pot fi clasificate în două categorii: a) conjuncţii coordonatoare şi b) conjuncţii subordonatoare.2. Conjuncţiile coordonatoare leagă părţi de propoziţie de acelaşi fel sau propoziţii independente. După valoarea lor, se disting următoarele tipuri de conjuncţii coordonatoare: ● copulative (exprimă un raport de asociere): şi, nici, iar („şi”) – Luna şi soarele; harnică şi ascultătoare. Afară tună şi fulgeră.● adversative (exprimă un raport de opoziţie fără excludere): ci, dar, iar, însă, or („însă”) – El e mic, dar voinic; Noi lucrăm, iar ei se plimbă.● disjunctive (exprimă un raport de excludere): fie, ori, sau – Alb sau negru; ori unul, ori altul. Mergi sau rămâi?● conclusive (exprimă o concluzie, o urmare): aşadar, deci, dar („deci”) – E tânăr, deci fără experienţă. Ai învăţat, deci vei reuşi. 3. Conjuncţiile subordonatoare exprimă raportul de subordonare în cadrul frazei legând subordonata de regentă ei. Ele introduc propoziţii subordonate subiective, predicative, completive directe, completive indirecte, precum şi unele tipuri de subordonate circumstanţiale.După numărul de raporturi exprimate, conjuncţiile subordonate sunt de două feluri:a) Conjuncţiile subordonatoare cu valori multiple sau polivalente (introduc subordonate subiective, predicative, atributive, completive directe, indirecte, precum şi unele tipuri de subordonate circumstanţiale): ca … să, că, dacă, de, să:Le place să facă din ţânţar armăsar. (L. Rebreanu); Mai greu era să-i scoată sticleţii din capul fetei. (Cezar Petrescu); Vă dau timp până mâine, să vă gândiţi mai bine.(Camil Petrescu)b) Conjuncţiile subordonatoare specializate. Acestea introduc un anumit tip de subordonate. Există următoarele subclase de conjuncţii subordonatoare specializate pentru exprimarea raporturilor sintactice: ● de timp: până, cum – Până nu vine el, noi nu putem pleca.● de mod: precum, parcă – Am făcut precum mi s-a spus.● de cauză: căci, deoarece, fiindcă, întrucât, unde, cum – N-am cumpărat nimic fiindcă n-am avut bani.● de consecinţă: încât, cât – E atât de întuneric, încât nu se vede la doi paşi.● de concesie: deşi – Deşi l-am rugat, nu a vrut să mă asculte.