Consecinţele decăderii imperiului bizantin (de după 1204) vreau un referat cam de o pagina de A4
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
La inceputul
noului mileniu, Bizantul da semne slabiciune politica si militara: se
formeaza Imperiul Romano-Bulgar, condusi de fratii romani care vor
intemeia dinastia Asanestilor (1185); regele german Frederich
Barbarosa este pe care de a cuceri Constantinopolul (1189) iar
ulterior imperiul incepe a plati tribul lui Henric al I-lea (1196).
In anul 1204, in timpul celei de VI a cruciade, occidentalii cuceresc orasul Constatinopol. Urmeaza o perioada de jaf si crime. Cea mai mare parte a tezaurului Imperial a fost furat, la fel ca multe sfinte moaste. Odata cu cucerirea latina a Constantinopolului a inceput criza statului bizantin in privinta stapanirii teritoriale, problema accentuata in secolul XIV.
In intervalul istoric de dupa anul 1081 civilizatia ortodoxa intra in declin geopolitic in fata celei islamice. Concomitent, renasterea italiana conditioneaza afirmarea civilizatiei occidentale si inceputul ascensiunii vest-europene asupra intregii lumi. Viata social-economica este marcata de 2 procese care au pecetluit declinul economic al imperiului. Acestea au fost: declinul vietii urbane si ascensiunea negustorilor venetieni. Din cauza libertatii de care se bucurau comerciantii venetieni, acestia au avansat in economia bizantina. S-a ajuns chiar la situatia in care economia imperiala era o anexa a celei venetiene. Imparatii bizantini ii scutesc pe acestia de orice tip de taxe, acordandu-le si un cartier In interiorul orasului iar mai tarziu imparatul Mihail Paleologul renunta la monopolul in Marea Neagra. Al doilea proces social-economic a fost aparitia relatiilor feudale. Ramasi fara protectia din partea statului, taranii liberi decad treptat in fata marilor proprietari, ajungand tarani aserviti. Astfel, statul ramane fara resurse militare, si bugetul imperial are de suferit. Iar themele practic dispar ca unitati administrative. Bizantinii, in lupta lor contra turcilor selgiucizi au cerut ajutorul puterilor occidentale, dar acest lucru a fost acordat numai in schimbul reunificarii bisericilor. Reunificarea bisericilor a fost legiferata, dar simplii cetateni ortodocsi nu au fost de acord cu acceptarea romano-catolicismului. Au sosit in ajutor un numar de soldati, dar multe puteri occidentale au preferat sa lase Bizantul sa moara si nu au facut nimic sa-i impiedice pe otomani sa cucereasca ultimele teritorii independente. Inca in anul 1274, imparatul Mihail Paleologul recunoaste primatul papei asupra Ortodoxiei. Iar din anul 1282 au loc primele pierderi teritoriale, definitive de aceasta data. Din cauza luptelor interne, in imperiu au avut loc 3 razboaie civile in prima jumatate a sec. XIV lea. Slabit de razboiele civile Bizantul accepta in anul 1372 ca imparatul devine vasal al otomanilor iar dupa victoria otomana de la Kossovopoljie din anul 1389 cand Serbia e transformata in pasalac Constantinopolul va fi izolat definitiv de restul lumii crestine.
Capitala bizantina Constantinopol a fost considerata, initial un obiectiv prea greu de cucerit, dar, odata cu aparitia tunurilor, zidurile nu au mai oferit o aparare corespunzatoare impotriva atacatorilor otomani. Sultanul Mehmed al II-lea a cucerit Constantinopolul in 29 mai 1453, dupa un asediu de doua luni. Ultimul imparat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul, a fost ultima oara vazut in viata intrand in lupta alaturi de civilii care aparau meterezele orasului.
Cucerirea Constantinopolului de catre otomani are loc la 29 mai 1453, punand sfarsit lungii perioade de agonie a statului bizantin. Ultimele rezistente imperiale (la Trapezunt si Mistra) sunt infrante in anul 1461.
In anul 1204, in timpul celei de VI a cruciade, occidentalii cuceresc orasul Constatinopol. Urmeaza o perioada de jaf si crime. Cea mai mare parte a tezaurului Imperial a fost furat, la fel ca multe sfinte moaste. Odata cu cucerirea latina a Constantinopolului a inceput criza statului bizantin in privinta stapanirii teritoriale, problema accentuata in secolul XIV.
In intervalul istoric de dupa anul 1081 civilizatia ortodoxa intra in declin geopolitic in fata celei islamice. Concomitent, renasterea italiana conditioneaza afirmarea civilizatiei occidentale si inceputul ascensiunii vest-europene asupra intregii lumi. Viata social-economica este marcata de 2 procese care au pecetluit declinul economic al imperiului. Acestea au fost: declinul vietii urbane si ascensiunea negustorilor venetieni. Din cauza libertatii de care se bucurau comerciantii venetieni, acestia au avansat in economia bizantina. S-a ajuns chiar la situatia in care economia imperiala era o anexa a celei venetiene. Imparatii bizantini ii scutesc pe acestia de orice tip de taxe, acordandu-le si un cartier In interiorul orasului iar mai tarziu imparatul Mihail Paleologul renunta la monopolul in Marea Neagra. Al doilea proces social-economic a fost aparitia relatiilor feudale. Ramasi fara protectia din partea statului, taranii liberi decad treptat in fata marilor proprietari, ajungand tarani aserviti. Astfel, statul ramane fara resurse militare, si bugetul imperial are de suferit. Iar themele practic dispar ca unitati administrative. Bizantinii, in lupta lor contra turcilor selgiucizi au cerut ajutorul puterilor occidentale, dar acest lucru a fost acordat numai in schimbul reunificarii bisericilor. Reunificarea bisericilor a fost legiferata, dar simplii cetateni ortodocsi nu au fost de acord cu acceptarea romano-catolicismului. Au sosit in ajutor un numar de soldati, dar multe puteri occidentale au preferat sa lase Bizantul sa moara si nu au facut nimic sa-i impiedice pe otomani sa cucereasca ultimele teritorii independente. Inca in anul 1274, imparatul Mihail Paleologul recunoaste primatul papei asupra Ortodoxiei. Iar din anul 1282 au loc primele pierderi teritoriale, definitive de aceasta data. Din cauza luptelor interne, in imperiu au avut loc 3 razboaie civile in prima jumatate a sec. XIV lea. Slabit de razboiele civile Bizantul accepta in anul 1372 ca imparatul devine vasal al otomanilor iar dupa victoria otomana de la Kossovopoljie din anul 1389 cand Serbia e transformata in pasalac Constantinopolul va fi izolat definitiv de restul lumii crestine.
Capitala bizantina Constantinopol a fost considerata, initial un obiectiv prea greu de cucerit, dar, odata cu aparitia tunurilor, zidurile nu au mai oferit o aparare corespunzatoare impotriva atacatorilor otomani. Sultanul Mehmed al II-lea a cucerit Constantinopolul in 29 mai 1453, dupa un asediu de doua luni. Ultimul imparat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul, a fost ultima oara vazut in viata intrand in lupta alaturi de civilii care aparau meterezele orasului.
Cucerirea Constantinopolului de catre otomani are loc la 29 mai 1453, punand sfarsit lungii perioade de agonie a statului bizantin. Ultimele rezistente imperiale (la Trapezunt si Mistra) sunt infrante in anul 1461.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Franceza,
9 ani în urmă