Question

continua povestirea era sfirsit de februarie intro zi de vineri ma intorceam de la scoala ma gindeam la ale mele fara sa observ ce se intimpla in jur la un moment dat [va rog o continuare destul de maricica si sa fie povestire]

Answer 1

Gând în gând 

Era sfărsit de februarie. Într-o zi de vineri, mă intorceam de la şcoala. Mă gândeam la ale mele fără să observ ce se intâmplă in jur. La un moment dat, din cerul aspru de Făurar a început să ningă ... chipul meu s-a înseninat şi sufletul s-a reaşezat în zi de vineri.
Un zâmbet mi-a izvorât din priviri. Am respirat adânc şi fiecare fulg am cuprins. Era aşa de bine şi de odihnitor! Sfârşitul de săptămână, în pas de februar, îmi era mai uşor ... 
Înaintam spre casă c-un dor de-un derdeluş, dar şi cu dorul unui ghoizdan lăsat iute, în cuier sau pe scaun sau oriunde, numai să fiu în pas liber, bucurându-mă de omât, de zbor, de libertate.
În pragul casei, un do bitoc mic şi-alintat mi-era în gând. Mă privea cu ochi calzi, iar codiţa-i aducea cu o centrifugă pusă-n mişcare.
Şi aidoma gândului, ghiozdanul şi-a găsit loc, iar paşii şi-au luat zborul.
O sanie, un câine şi un om urcau liberi spre joacă. 
Calea era îngustă, dar omătul din ce în ce mai mare. Câinele stătea mândru pe sania mică şi uşoară, iar eu în paşi veseli urcam, urcam ... 
Aer proaspăt, omât nou, alunecare anevoioasă, dar noi veseli ca şi fulgii care nu mai conteneau.
Gerul  a început să ne pişte, dar noi zburam, tot zburam ... nu aveam a-l băga în seamă, însă steaua Ciobanului ne-a vestit că-i vremea de a întoarce acasă şi ... cu licăr de stele şi ger duium calea îngustă ne-a fost iarăşi tovarăşă.