Creati!Scrieti o naratiune amintindu-va o intinplare personala de iarna .cu substantive comune
Pls repede am nevoie ft repede!dau coroana
Răspunsuri la întrebare
În vacanța de iarnă, eu împreună cu verișoara mea am rămas la bunici. Aveam timp două săptămâni să petrecem clipe frumoase alături de ei și să ne bucurăm de zăpada din belșug.
Frigul de afară nu era suficient de puternic pentru a ne ține în casă, așa că eu împreună cu verișoara mea am ieșit în curte să ne dăm cu sania. Bunicul a scos din hambar o sanie veche de lemn și ne-a spus blând:
-Aveți grijă și să mergeți acolo sus, pe derdelușul acela!
-Bunicule, dar de ce este atât de special derdelușul?
-Ia să vă dați voi cu ea acolo și o să înțelegeți de ce! Spuse bunicul zâmbind.
Ne-am urcat cu săniuța pe derdelușul mare, care parcă era un munte. Ne-a impresionat cât de frumos era și câți copii se jucau în acest loc. Ne-am dat drumul, iar sania parcă a zburat cu noi, lin și rapid, până jos, la poalele derdelușului, iar copiii ne priveau uimiți. Strigătele noastre de bucurie au fost auzite și de doi frați din apropiere, care ne-au lăudat sania frumoasă:
-N-am mai văzut o sanie atât de mare și deosebită! Noi nu avem o săniuță…putem și noi să ne jucăm cu voi? A întrebat un băiat.
Toți ne-am dat cu săniuța zburătoare a bunicului și mai stăteam mult și bine, dacă nu venea bunica să ne cheme la cină.
Așadar, am înțeles de ce derdelușul era deosebit, pentru că el aduna toți copiii la un loc, pentru a se juca și împrieteni. Nu o să uit niciodată locul deosebit în care i-am cunoscut pe noii noștri prieteni din sat.