Question

creati un eseu cu titlul toamna copilariei mele ,rapid va rog dau coroana si 20 pncte

Answer 1

Era spre sfârșitul lunii septembrie. Cerul era de un albastru tulbure.Părea părăsit, fără urmă de păsări și de culoare.Vântul adie printre ramurile înghețate ale copacilor.Soarele se ascundea după brazii înalți și falnici ale căror vârfuri păreau să atingă cerul.Luna se înalță într-un ritm alert aducând seara cu ea.Frunzele erau uscate și îngălbenite formând grupări ce acoperea pământul rece al toamnei.Eu însă spulberam grămezile de frunze în alergătura mea.Îmi plăcea mirosul de uscăciune emanat de frunze în combinație cu strugurii zdrobiți ce dominau acum aerul din jurul parcului în care mă aflam.În ciuda peisajului amorțit,copii se jucau în leagăne,fugeau,mergeau cu bicicleta și se cățărau prin copacii goi.În timp ce dezmembrăm covorul nuanțat de frunze,tatăl meu vorbea la telefon.Privirea îi era ferna, iar datele sale păreau foarte precise.Era copleșit de problemele acestei lumi însă eu îl priveam cu curiozitate, nu-i înțelegeam neliniștea și stresul pentru muncă.Deodată am zărit printre tufișuri doi ochi de un negru intens ce mă urmăreau de ceva timp.Mă apropii încel de acel tufiș și mai observ o pereche de urechi ațintite în sus,foarte atente la orice mișcare.Dau la o parte frunzele ce mă împiedicau să văd acea ființă,însă odată de mâinile mele ating ramurile ce foșnesc zgomotos, iese în grabă un cățel întunecat la culoare ce părea speriat.Îl analizez mai bine.Blana sa întunecată spre un maroniu strălucea în lumina blândă a soarelui.Ochii săi erau umezi puteam să-i citesc neliniștea.Coada sa se legăna încet.Se aproprie și mai miroase pe cizmele mele de culoarea scorțișoarei.Se liniștește și dă din ce în ce mai repede din coadă.Se pare că mi-am găsit un nou tovarăș de joacă.Alergăm prin parcul de părea acum plin de viață.Tata,văzându-mă atât de fericit alături de cățel,se îndrepta spre mine și-mi spune că putem să păstrăm noul meu prieten dacă nu deja în posesia cuiva.Neavând zgardă, îl iau în brațe și-i spun noile vești bune.Acesta lătra vesel părând să-mi înțeleagă vorbele.Ne continuăm fuga prin parc încă o oră aruncând frunzele vestede în aer în urma noastră.