Crează o compunere/poveste despre deșertul Thar, spune ce ai văzut prin desert.
Să fie despre deșertul Thar va rog
Urgent!!!
Răspunsuri la întrebare
Marele Deşert Indian ocupă locul 18 în topul celor mai întinse zone deşertificate subtropicale din lume, având o întindere de cca. 200.000 kilometri pătraţi (cuprinde regiunea Rajasthan din vestul Indiei şi două provincii estice ale Pakistanului: Punjab şi Sindh).Au existat o serie de teorii privind modul de formare:
* una dintre teorii este cea conform căreia s-a format din roci sedimentare datând din perioada Precambriană şi Proterozoică.
* o altă teorie, de dată mai recentă susţine că desertificarea acestei zone a început acum cca.
10 000 ani.
Ceea ce este sigur este că, încă din Antichitate era străbătut de caravanele de negustori care transportau mărfuri preţioase din India şi China către Asia Mică şi Persia.
Deşertul Thar cuprinde o zonă de câmpie, una a dunelor şi una a dealurilor şi, cu toate că este situată aproape de ţărm, nu primeşte însă precipitaţii dinspre ocean deoarece circulaţia generală a atmosferei se face invers, dinspre continent, masele de aer fiind unele uscate. Acest mediu arid şi ostil oferă o experienţă unică, senzorial, cât şi mental: dune înalte şi joase, separate de o suprafaţă plană creează efectul de mişcare continuă.
Zona cuprinde şi o diversitate a solurilor: de la solul deşertic, deşertic roşu, seroziom (sol de semideşert cu un conţinut redus de humus, bogat în carbonat de calciu), regosol, sol salin, până la litosol.
Deşi problema apei este evidentă, apa se găseşte la adâncimi foarte mari (30-120 metri), acest fapt nu reprezintă un impediment ca deşertul Thar să fie cea mai populată zonă deşertificată: hinduşi, musulmani şi adepţi ai Sikhismului.
Dacă până acum nu v-aţi decis că Marele Deşert Indian este o destinaţie inedită trebuie să aflaţi şi că, această zonă dispune şi de o biodiversitate numeroasă: întâlnim peste 23 specii de şopârle, 25 de specii de şerpi, 141 specii de păsări migratoare şi sedentare, specii adaptate acestui mediu de tipul Antilope cervicapa, Gazella benettii, Vulpes vulpes pustilla etc. De asemenea, pe acest teritoriu deşertic se întâlnesc exemplare de arbori scunzi şi arbuşti (Calligonum polygonoides, Acacia jacquemonti, Calotropis procera, Aerva javanica etc), cât şi specii de plante şi ierburi, amintim cele de tipul Dactyloctenium scindicum, Lasiurus scindicus, Panicum turgidum etc.
Oamenii acestei zone (40% din populaţia Rajasthanului locuieşte aici) au ca ocupaţie de bază agricultura (cultivarea plantelor de tipul grâu, orz, ovăz, muştar, chimen), dar şi creşterea animalelor (în special, bovine şi ovine).
Atracţiile turistice ale zonei variază în funcţie de necesităţi: pentru pasionaţii genului safari se organizează expediţii în deşert. De asemenea, pentru cei interesaţi de vizitarea unor oraşe cu vechime ale Indiei, pe listă trebuie trecută vizitarea oraşului de aur, Jaisalmer. Şi, nu în ultimul rând ca o atracţie turistică veritabilă este târgul de cămile, Pushkar Mela, unde au loc întreceri de cămile, expoziţii şi competiţii. Acest târg se organizează anual în luna noiembrie fiind ocazia perfectă şi de face comerţ cu cămile, vaci, capre, iar pentru femei de a cumpăra brăţări, bijuterii, îmbrăcăminte.
Pe scurt, Marele Deşert Indian este destinaţia inedită pentru toţi cei care vor să viziteze un loc încărcat de trecut şi în acelaşi timp ancorat în hainele prezentului sau, după cum spune un citat cunoscut a lui Lao Tzu:
“Un adevărat călător nu are planuri fixe, şi nici intenţia fermă de a ajunge la destinaţie