creaza un document despre cele 3 sarbatori, Sf. Andrei , sf. Nicolae si 1 DECEMBRIE
REPEDEEEE ROGGGGG .
Răspunsuri la întrebare
Sf. Apostol Andrei (30 noiembrie/13 decembrie) se spune că era primul dintre ucenicii lui Hristos, frate cu sf. Apostol Petru, ucenic al Sfîntului Ioan Botezătorul. Era originar din Betsaida. După ce se hotărăşte sa-l urmeze pe Iisus Hristos, devine „cel dintîi chemat”, după cum spun scripturile bisericeşti. După Învierea lui Iisus şi coborîrea Spiritului Sfînt (la Rusalii), apostolii s-au întîlnit şi au tras la sorţi cine şi unde se va duce pentru propovăduirea credinţei creştine. Ţinutul Sciţiei şi Traciei i-a revenit cică Sfîntului Andrei. După multe peregrinări, el se stabileşte în Peloponezul grecesc, în oraşul Patras, lînga Corint, Grecia unde este executat din ordinul guvernatorului roman Aegeas pe timpul domniei Împăratului Nero. Surse bisericeşti mărturisesc că Sfîntul Andrei condamnat la moarte, a rugat să fie răstignit pe altfel de cruce decît Iisus, aşa el a fost răstignit pe o cruce în forma de X cu capul în jos, căreia i s-a spus „Crucea Sfîntului Andrei”. Astăzi această formă a crucii se regăseşte pe steagul Scoţiei, Irlandei, cel al Flotei militare ruse etc.
Sfîntul Apostol Andrei este, conform tradiției, primul care a adus creștinismul pe meleagurile noastre. De aceea, mai ales în zonele rurale, au existat şi înca se păstrează o multitudine de tradiţii, superstiţii şi obiceiuri în care elementul pagîn se imbină cu cel creştin.
Sărbătoarea are mai multe denumiri: Andrei de Iarnă, Sîntandrei, Moș Andrei, Andrei Cap de Iarnă, Undrea, Îndrea. Este singura sărbătoare de peste an, care a dat denumirea populară unei luni - decembrie, după cum știm în popor e numită - Îndrea, Undrea. Se credea, că de la ziua Sf. Andrei începe iarna și pune stăpînire pe lume.
Sărbătoarea Sf. Andrei se mai numea în popor și Ziua Lupului, o sărbătoare păgînă precreştină, care a fost asimilată practic în întregime. Sărbătoarea era dedicată unei divinități, în cadrul căreia era prezent cultul strămoșilor, comunicarea cu spiritele strămoșilor, înfățișați fie ca lupi, fie ca strigoi. Credința în existența strigoilor pornea de la convingerea omului, că sufletele morților pot reveni printre cei vii. De aici vine credinţa că de Sfîntul Andrei se dezleagă secrete, pot fi găsiţi acei, care au săvîrşit crime, furturi. Se spune ca era pe vremuri un obicei că la miezul nopţii, în cimitir cu apă sfinţită, lumînări, un vas nou cu gura largă şi cîtiva banuţi de argint care se puneau pe un mormînt părăsit, iar după ce se spuneau cîteva rugăciuni, se putea vedea în apa turnată în vas şirul evenimentelor.
Multe dintre obiceiurile de Sf. Andrei sînt descrise în legende. În noaptea Sfîntului Andrei erau practicate diverse ritualuri menite să protejeze oamenii, animalele şi gospodăriile. Tot de Sfîntul Andrei se zice, era timpul benefic să se comunice cu spiritele de dincolo
.
SARBATOAREA SFĂNTUL NICOLAE este o sărbătoare orientată (în Europa) în principal înspre copii, și care sărbătoare il are ca protagonist pe Sfântul Nicolae din Myra. Este vorba despre o tradiție vie în mai multe țări europene, ziua de 6 decembrie fiind stabilită ca zi care anunță sosirea Crăciunului.
Este sărbătorită în special în Țările de Jos (cunoscut ca Sinterklaas), Belgia, Luxemburg, nordul și nord-estul Franței (Flandra franceză; nordul Champagne-Ardenne; Franche-Comte; Alsacia, unde este adânc înrădăcinată; și Lorena, unde Sfântul Nicolae este patron), Germania, Austria, Croația, Spania (unde este patronul spiritual al orașului Alicante), Ungaria, Polonia, Cehia, Lituania, România, Marea Britanie, Ucraina, Slovacia, Slovenia, Serbia, Georgia, Bulgaria și Elveția.
Tradițiile diferă în funcție de regiune. O trăsătură comună a acestor sărbători este distribuirea de cadouri și de dulciuri copiilor, sărbătoare care la unii îl înlocuiește pe Mos Crăciun iar la alții cele doua sărbători se complementează una pe alta.
În România copiii primesc dulciuri sau cadouri în pantofi dacă au fost cuminți, iar dacă nu, o nuielușă
1 decembrie
Ziua națională a României a fost între 1861-1866 ziua de 24 ianuarie, între 1869-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989, ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată drept zi națională și sărbătoare publică în România. Această prevedere a fost reluată de Constituția României din 1991, articolul 12, alineatul 2. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 16 decembrie drept sărbătoare națională, fapt consemnat în stenogramele dezbaterilor parlamentare.
( sper ca team ajutat )