Cum argumentez ca un tex este descriere stiintifica? Ajutor.. am maine teza
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Descrierea literară poate fi:
un text integral (de obicei în versuri, vezi PASTELURILE);un mod de expunere.
În textele în proză,descrierea literară, numită și subiectivă sau artistică, are următoarele roluri:
de a crea cadrul acțiunii, descrierea prezintă spațiul unde se va petrece acțiunea;de a realiza portretul personajelor;de a sugera evoluția evenimentelor (rol anticipativ), de a sugera
comuniunea om-natură, în aceste cazuri descrierea având valoare
simbolică.
Pentru a argumenta că un text este descriere, urmărim planul:
definiția descrierii literare;primul argument (ce se descrie? planurile descrise, figuri de stil);al doilea argument (sentimentele observatorului față de colțul din natură descris);alte idei (câmpuri semantice; structuri specifice descrierii, de tipul substantiv-adjectiv sau verb-adverb);concluzia.
Se dă textul:
În ţihla măruntă de la margine,
lumina se cernea în ploaie deasă şi caldă de raze; roiuri de musculiţe
se roteau ici-colo, ţesându-se într-un joc grăbit; sticleau în lumină,
pe urmă dispăreau. Un grangur sta nemişcat pe o ramură de fag întinsă
spre soare ; îi sticleau penele ca gălbenuşul oului; întindea din vreme
în vreme gâtul şi da drumul unei fluierături gâlgâite, care trezea un
răsunet lung în urmă, în ramurile pădurii. Paseri mărunte, stropite cu
felurite culori, se chemau de pe vârfuri de nuieluşe mlădioase; erau
stigleţi cu pete de sânge, piţigoi rotunzi cu pene cenuşii şi negre,
cintezi cu piepturile cărămizii. Se priveau cu ochişori sticliţi ca
vârfuri de ace, deschideau pliscuri şi fărîmau melodios chemările,
fâlfâiau apoi uşurel, şi-n urmă-le nuieluşele se clătinau, tremurându-şi
frunzele lucii.
Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice dimineaţă de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau, fluturi jucau pe deasupra ierbii dese, în care începeau să se îngrămădească miresme calde. Şi într-un covru scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboşat. în mângâierea căldurii dormita ; îşi lumina ochii deodată, apoi îi întuneca încet şi-şi mişca botul crăpat, ca-ntr-un vis.
Pe cărări, înlăuntru, era încă umezeală. Numai ici-colo, mişcarea vieţii: răzbătea o chemare nedesluşită moale, stânsă; o gârneaţă subţire se clătina încet; foşneau un timp foile galbene ale anilor trecuţi. (Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrișorului) Descrierea literară prezintă un peisaj, un anotimp sau un fenomen al naturii și sentimentele observatorului față de elementul descris, prin intermediul limbajului artistic. Fragmentul citat din opera literară În pădurea Petrișorului de Mihail Sadoveanu reprezintă o descriere literară. Tema textului este natura. În primul rând, naratorul îsi exprimă admirația, încântarea față de fumusețea și farmecul acestui peisaj spectaculos prin bogăția detaliilor semnificative ce descriu viața ființelor mici, plăpânde: într-un covru scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboşat. în mângâierea căldurii dormita ; îşi lumina ochii deodată, apoi îi întuneca încet şi-şi mişca botul crăpat, ca-ntr-un vis. În altă ordine de idei, textul debutează cu prezentarea spațiului cosmic (lumina, păsările, insectele), pentru a continua cu planul terestru (un iepure roșcat, cărări umede). În al doilea rând, autorul își exprimă admirația, pretuirea față de puritatea colțului din natură suprins, prin utilizarea epitetelor (nuielușe mlădioase), comparațiilor (îi sticleau penele ca gălbenuşul oului, ochişori sticliţi ca vârfuri de ace), metaforelor (ploaie caldă și deasă de raze). Impresionează bogăția detaliilor descrierii unei lumi netulburate parcă de prezența omului, o lume în care insectele și animalele trăiesc netulburate. Farmecul descrierii reiese și din bucuria autorului de a putea observa acest ținut, bucurie ilustrată de următoarea secvență: Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau, fluturi jucau pe deasupra ierbii dese. În plus, remarcăm ultilizarea grupurilor nominale (aripi srăvezii, spate gheboșat) și a celor verbale (fluierau ușurel) în realizarea tabloului, acestea fiind specifice descrierii literare. În concluzie, prin argumentele dezvoltate anterior, am arătat că fragmentul citat reprezintă o descriere literară.
Înfiorarea vieţii mărunte se strecura prin marginea aceasta de pădure, ca-n orice dimineaţă de vară. Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau, fluturi jucau pe deasupra ierbii dese, în care începeau să se îngrămădească miresme calde. Şi într-un covru scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboşat. în mângâierea căldurii dormita ; îşi lumina ochii deodată, apoi îi întuneca încet şi-şi mişca botul crăpat, ca-ntr-un vis.
Pe cărări, înlăuntru, era încă umezeală. Numai ici-colo, mişcarea vieţii: răzbătea o chemare nedesluşită moale, stânsă; o gârneaţă subţire se clătina încet; foşneau un timp foile galbene ale anilor trecuţi. (Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrișorului) Descrierea literară prezintă un peisaj, un anotimp sau un fenomen al naturii și sentimentele observatorului față de elementul descris, prin intermediul limbajului artistic. Fragmentul citat din opera literară În pădurea Petrișorului de Mihail Sadoveanu reprezintă o descriere literară. Tema textului este natura. În primul rând, naratorul îsi exprimă admirația, încântarea față de fumusețea și farmecul acestui peisaj spectaculos prin bogăția detaliilor semnificative ce descriu viața ființelor mici, plăpânde: într-un covru scurmat în pămînt, între frunze şi păiuş, sta un iepure roşcat, pitit pe labe, cu urechile lăsate pe spatele gheboşat. în mângâierea căldurii dormita ; îşi lumina ochii deodată, apoi îi întuneca încet şi-şi mişca botul crăpat, ca-ntr-un vis. În altă ordine de idei, textul debutează cu prezentarea spațiului cosmic (lumina, păsările, insectele), pentru a continua cu planul terestru (un iepure roșcat, cărări umede). În al doilea rând, autorul își exprimă admirația, pretuirea față de puritatea colțului din natură suprins, prin utilizarea epitetelor (nuielușe mlădioase), comparațiilor (îi sticleau penele ca gălbenuşul oului, ochişori sticliţi ca vârfuri de ace), metaforelor (ploaie caldă și deasă de raze). Impresionează bogăția detaliilor descrierii unei lumi netulburate parcă de prezența omului, o lume în care insectele și animalele trăiesc netulburate. Farmecul descrierii reiese și din bucuria autorului de a putea observa acest ținut, bucurie ilustrată de următoarea secvență: Zboruri de gâze cu aripi străvezii, cu aripioare albastre se încrucişau, fluturi jucau pe deasupra ierbii dese. În plus, remarcăm ultilizarea grupurilor nominale (aripi srăvezii, spate gheboșat) și a celor verbale (fluierau ușurel) în realizarea tabloului, acestea fiind specifice descrierii literare. În concluzie, prin argumentele dezvoltate anterior, am arătat că fragmentul citat reprezintă o descriere literară.
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Studii sociale,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Fizică,
9 ani în urmă