Cum argumentez ca un text este descriere literara de tip tablou?
Răspunsuri la întrebare
Salut !
Vom lua o poezie tip exemplu.
” Vara ” de George Coșbuc
I. Formularea ipotezei.
II. Argumentarea propriu-zisă.
- primul argument: Ce se descrie ? Care sunt elementele tabloului ? Sentimentele acestuia?
- al doilea argument: Cum se descrie ?
- figuri de stil + interpretarea lor
- părțile de vorbire cu rol expresiv
- imaginile artistice, vizuale, dinamice, auditive
III. Concluzia.
Descrierea literară este opera în care poetul zugrăvește un tablou de natură, un obiect sau o persoană, prin intermediul figurilor de stil și al imaginilor artistice.
Consider că opera literară ” Vara ” de George Coșbuc se încadrează în acest tip de text, deoarece ilustrează particularitățile sale.
În primul rând, opera conturează un tablou de natură structurat pe mai multe planuri: cosmic ( ” un nor ” ), terestru ( ” spicele ”, ” Ceahlăul ” ) și uman ( ” feciori și fete ” ). Între acestea se stabilește o legătură strânsă, comuniunea omului cu natura fiind un motiv literar frecvent în lirica noastră. Astfel, prin această descriere - tablou în versuri, autorul transmite direct sentimente puternice de încântare, dar și de optimism, stări generate de energia tinerilor ” juca viața-n ochii lor ”. Privirea eului liric - contemplator - se deplasează dinspre planul cosmic ( ” Priveam fără de țintă-n sus ” ) spre cel terestru ( ” Privirile ..... mi le-am întors către pământ ” ).
În al doilea rând, sentimentele transmise sunt redate prin mijloacele expresive, deoarece tabloul reprezintă viziunea artistică a poetului. Se remarcă, de asemenea, prezența figurilor de stil, predominante fiind epitetele, în inversiune: ” sălbatică splendoare ”, ” taină călătoare ”, prin care se particularizează peisajul înfățișat. Metafora ” Un uriaș cu fruntea-n soare ” evidențiază măreția acestui element natural, Ceahlăul, dar și rolul său protector: ” De pază țării noastre pus ”, personificările ” Spicele jucau în vânt ”, ” Ceahlăul ( ......... ) cu fruntea ” ș.m.d conferă dinamism tabloului și umanizează elementele naturii.
Pe de altă parte, la nivel morfologic, predomină grupul nominal ( substantiv - adjectiv ) : ” zări albastre ”, ” taină călătoare ”, ” imens senin ”, ” cântece ciripitoare ”, iar verbele sunt la indicativ, imperfect ” priveam ”, ” vedeam ”, ” pluteam ” etc, timpul verbal specific descrierii.
Un alt argument adus acestei descrieri îl reprezintă imaginile artistice vizuale ” Un nor cu muntele vecin ”, care se îmbină cu cele auditive ” Şi ei cântau o doină-n cor / Ca-n horă dup-un vesel cânt ”, și cu cele dinamice ” Miei albi fugeau către izvor / Şi grauri suri zburau în cete ”.
În concluzie, având aceste trăsături opera literară ” Vara ” de George Coșbuc ” este o descriere literară de tip tablou, în versuri, un adevărat imn închinat comuniunii om - natură.
- la tipurile terestre, cosmice și umane se mai adaugă cel acvatic ( doar dacă este cazul );
- verbele la indicativ, prezent + exemple și poți spune că au rol stilistic de prezent etern;
!!!!! Tot ce este subliniat și îngroșat se poate folosi în orice model de descriere literară.