cum imi dau seama daca un cuvant este pronume? dau 30 de puncte
eleeweleew:
În ce clasă ești?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
3
Pronumele = partea de vorbire ce ține locul unui substantiv într-o comunicare
Pronumele, în opinia mea, deține cea mai „amplă” claificare, după cum urmează:
I. Pronume personal = înlocuiește pers. gramaticale: cine vorbește, cu cine se vorbește, depre cine se vorbește
ex. eu, tu, el/ea, noi, voi, ei/ele, dânsul, dânsa, dânșii, dânsele
II. Pronume personal de politețe = arată politețea față de pers. gramaticale (cu cine se vorbește, despre cine se vorbește)
ex. dumneata, dumnealui, dumneaei, dumneavoastră, dumnealor
III. Pronume reflexiv = arată pers. asupra căreia se exercită acțiunea exprimată de verb, fiind de aceeași persoană cu el și identic cu subiectul
ex. mă, te, se, pe sine, sieși, s-
IV. Pronume posesiv = înlocuiește numele posesorului, arată posesia asupra unui obiect.
ex. al meu, a ta, ai tăi, ale sale, ale noastre, ai voștri
V. Pronume nehotărât = înlocuiește un substantiv fără a oferi detalii despre acesta
ex. altul, alta, oricine, oricare, ceva, cineva, altcineva, fiecare
VI. Pronume demonstrativ = înlocuiește un substantiv, arată apropierea, depărtarea, identitatea, diferențierea
ex. Pron. dem. de: - depărtare: acela, aceia, acelea, acelea
- apropiere: acesta, aceasta, acestea, aceștia
- identitate: același, aceeași, aceleași
- diferențiere: celălalt, cealaltă, ceilalți
VII. Pronume relativ = realizează raportul de subordonare între o prop. regentă și o subordonată
ex. care, ce, cât, câți, ceea ce, cine
VIII. Pronume interogativ =într-un enunț interogativ, înlocuiește un obiect așteptat ca răspuns la întrebare
Obs. Sunt folosite forme ale pron. relativ
ex. cine?, ce?, cât/câți/câtă?, care?
IX. Pronumele negativ = înlocuiește un obiect inexistent
ex. nimeni, niciuna, nimic, niciunul
X. Pronumele de întărire = întărește pers. pe care o înlocuiește
ex. însumi, însuți, însăți, înșiși, însele
Obs. Pronumele de întărire nu se mai utilizează în lb. română vorbită, devenind astfel arhaisme.
Important: Pronumele care stau pe lângă substantive și se acordă cu ele în gen, nr. și caz devin adjective pronominale, cu funcția inatctică de atribut adjectival.
Pronumele, în opinia mea, deține cea mai „amplă” claificare, după cum urmează:
I. Pronume personal = înlocuiește pers. gramaticale: cine vorbește, cu cine se vorbește, depre cine se vorbește
ex. eu, tu, el/ea, noi, voi, ei/ele, dânsul, dânsa, dânșii, dânsele
II. Pronume personal de politețe = arată politețea față de pers. gramaticale (cu cine se vorbește, despre cine se vorbește)
ex. dumneata, dumnealui, dumneaei, dumneavoastră, dumnealor
III. Pronume reflexiv = arată pers. asupra căreia se exercită acțiunea exprimată de verb, fiind de aceeași persoană cu el și identic cu subiectul
ex. mă, te, se, pe sine, sieși, s-
IV. Pronume posesiv = înlocuiește numele posesorului, arată posesia asupra unui obiect.
ex. al meu, a ta, ai tăi, ale sale, ale noastre, ai voștri
V. Pronume nehotărât = înlocuiește un substantiv fără a oferi detalii despre acesta
ex. altul, alta, oricine, oricare, ceva, cineva, altcineva, fiecare
VI. Pronume demonstrativ = înlocuiește un substantiv, arată apropierea, depărtarea, identitatea, diferențierea
ex. Pron. dem. de: - depărtare: acela, aceia, acelea, acelea
- apropiere: acesta, aceasta, acestea, aceștia
- identitate: același, aceeași, aceleași
- diferențiere: celălalt, cealaltă, ceilalți
VII. Pronume relativ = realizează raportul de subordonare între o prop. regentă și o subordonată
ex. care, ce, cât, câți, ceea ce, cine
VIII. Pronume interogativ =într-un enunț interogativ, înlocuiește un obiect așteptat ca răspuns la întrebare
Obs. Sunt folosite forme ale pron. relativ
ex. cine?, ce?, cât/câți/câtă?, care?
IX. Pronumele negativ = înlocuiește un obiect inexistent
ex. nimeni, niciuna, nimic, niciunul
X. Pronumele de întărire = întărește pers. pe care o înlocuiește
ex. însumi, însuți, însăți, înșiși, însele
Obs. Pronumele de întărire nu se mai utilizează în lb. română vorbită, devenind astfel arhaisme.
Important: Pronumele care stau pe lângă substantive și se acordă cu ele în gen, nr. și caz devin adjective pronominale, cu funcția inatctică de atribut adjectival.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Istorie,
8 ani în urmă
Fizică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Engleza,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă