cum influențează criza orientală formarea si consolidarea statului roman modern
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Evoluţia „crizei orientale” si consecinţele sale asupra spaţiului românesc, în secolul alXIX-leaÎn secolul al XIX-lea Principatele Române au fost afectate si ele de Criza Orientală,implicându-se de voie sau de nevoie în acest conflict, încă de la începutul secolului,având ca obiectiv obţinerea autonomiei si independenţei faţă de Imperiul Otoman.Astfel, în urma războiului ruso-turc (1806-1812) si a Tratatului de pace de la Bucuresti, Basarabia, a fost cedată de catre Turcia învingătorilor(Rusiei Mai târziu(1828-1829), între cele două mari Puteri s-a desfăsurat un nou conflict, câstigat totde Rusia si finalizat prin Tratatul de pac de la Adrianopol (1829). La Adrianopol s-a stabilit printre altele: oficializarea Protecţiei łariste în Principate, autonomie administrativă pentru ambele ţări, dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii,etc.La jumătatea secolului al XIX-lea tensiunile ruso-otomane au dat nastere Războiului Crimeii (1853-1856), război la care a luat parte, alături de Turcia, si o coaliţie de state în frunte cu Franţa si Anglia. În acest război Rusia a fost învinsă, iar condițiile păcii s-au stabilit la Congresul de Pace de la Paris (1856). La acest Congres, prezidat de ministrul de externe francez contele Walewski, Franţa a pus problema unirii Principatelor Române. În condiţiile care Imperiul Otoman si Austria au susţinut faptul că românii nu vor să se unească reprezentantul Franţei, contele Walewski a propus consultarea românilor si s-a decis formarea Divanurilor Adhoc, adunări cu rol consultativ. Tot la Paris s-a decis:
-înlăturarea menţinerea suzeranităţii otomane si înlocuirea Protectoratului Rus cu o Garanţie colectivă a Marilor Pureri;
-cedarea către Moldova a judeţelor din Sudul Basarabiei(Cahul, Bolgrad si Ismail);
-libera navigaţie pe Dunăre, etc.
Alese după rezolvarea numeroaselor probleme create de Turcia și Austria, Adunările Ad-hoc au hotărât, în decembrie 1857, că dorinţele românilor presupun în primul rând unirea Moldovei cu Muntenia într-un singur stat cu numelede România, condus de un prinţ străin.Dar, Marile Puteri reunite în cadrul Conferinţei de la Paris (1858) au prevăzutexistenţa a doi domni, două guverne si a două adunări pentru statul numitPrincipatele Unite ale Moldovei si Valahiei.Pe baza Convenţiei de la Paris, document care organiza Principatele Române, româniiau ales ca domn al Moldovei si al łării Românesti, pe 5 si 24 ianuarie 1859, aceeasipersoană: Alexandru Ioan Cuza, astfel prin dubla alegere realizându-se Unirea celordouă ţări.În acelasi an, actul de la 24 ianuarie a obţinut acordul Marilor Puteri si în 1861firmanul otoman de unire instituţională. Realizarea Unirii a făcu posibil si realizareaunui program de reforme, astfel au fost elaborate: legea secularizării averilormănăstiresti, noua lege fundamentală Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris,reforma agrară, Codul civil, Codul penal, legea învăţământului, etc. După înlăturarealui Cuza, la conducerea ţării a fost adus un principe străin, Carol de HohenzollernSigmaringen.Acesta a devenit domn la data de 10 mai 1866, sub numele de Carol I. Încă de la începutul domniei Carol I si-a manifestat intenţia de a obţine independenţa Românieide sub Imperiul Otoman. România s-a manifestat ca un stat independent prinelaborarea Constituţiei din 1866, prin participarea la expoziţii în nume propriu sauchiar prin aducerea, pe tronul României, a lui Carol I. Totusi suzeranitatea otomană exista în mod oficial de aceea cel mai important obiectiv al României în aceastăperioadă era obţinerea independenţei.
Explicație:
Scoate de aici, cele mai importante idei :
1. Principatele române au fost afectate de "criza orientală" cu sau fără voia lor, datorita faptului ca aveau obiectiv obţinerea autonomiei si independenţei faţă de Imperiul Otoman.
2. În urma războiului ruso-turc (1806-1812) si a Tratatului de pace de la Bucuresti, Basarabia, a fost cedată Rusiei, de catre Turcia.
3. Mai târziu(1828-1829), între cele două mari Puteri s-a desfăsurat un nou conflict, câstigat tot de Rusia si finalizat prin Tratatul de pace de la Adrianopol (1829), unde a avut loc și :
- oficializarea Protecţiei łariste în Principate, autonomie administrativă pentru ambele ţări,
dreptul de navigaţie pe Dunăre cu vase proprii,etc.
4.La jumătatea secolului al XIX-lea tensiunile ruso-otomane au dat nastere Războiului Crimeii (1853-1856), război la care a luat parte, alături de Turcia, si o coaliţie de state în frunte cu Franţa si Anglia
5.În acest război Rusia a fost învinsă, iar condițiile păcii s-au stabilit la Congresul de Pace de la Paris (1856). La acest Congres, prezidat de ministrul de externe francez contele Walewski, Franţa a pus problema unirii Principatelor Române. În condiţiile care Imperiul Otoman si Austria au susţinut faptul că românii nu vor să se unească reprezentantul Franţei, contele Walewski a propus consultarea românilor si s-a decis formarea Divanurilor Adhoc, adunări cu rol consultativ.
Continua tu...