Cum lucrează microprocesorul cu datele din memoria externa? Dar cu datele din memoria interna?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Acum 10 ani nu intelegeam ce inseamna megaderamul. Mai tarziu am aflat cum stau lucrurile cu memoria interna si externa, dar si cu arhitecturile microprocesoarelor.
Arhitectura CISC – implementeaza in decodorul de functii din UCC peste 400 de instructiuni. Instructiunile se descompun in microinstructiuni, iar o instructiune complexa se poate executa in unul sau mai multe instructiuni elementare, deci cu cat sunt mai multe instructiuni elementare, cu atat va fi mai lent microprocesorul.
Arhitectura RISC – implementeaza in decodorul de functii din UCC un set redus de instructiuni si se optimizeaza functia pentru cea mai rapida executie. De asemenea, instructiunile sunt in numar minim, lungime fixa, codificare intensa, des utilizate. Acest tip de arhitectura este cu 50-75% mai rapid decat CISC, permitand prelucrarea paralele a mai multor aplicatii.
Memoria este o componenta hardware care preia, stocheaza si reda date, atat cele folosite in mod curent la rularea unor aplicatii cat si cele de care vom avea nevoie mai tarziu peste cateva zile, luni sau ani.
TIPURI DE MEMORIE. Intr-un calculator exista doua tipuri de memorie: interna si externa., fiecare avand un rol bine determinat.
Memoria interna: este o succesiune de locatii (de memorie) care au asociat cate un numar numit adresa (de memorie).
Tipuri de memorie interna
*.Memoria RAM CMOS isi mentine continutul dupa oprirea sistemului, fiind alimentata cu ajutorul unei baterii. Aceasta memorie foloseste pentru memorarea unor parametrii de sistem cum ar fi data si ora curenta, configuratia sistemului, configuratia memoriei etc.
*Memoria ROM: Este numita si memoria interna permanenta deoarece programele care au fost scrise in ea sunt fixate definitiv. Aceasta memorie este ideala pentru pastrarea BIOS-ului sau a informatiilor primare despre configuratia sistemului. in cadrul acestei categorii gasim PROM (Programmable ROM), EPROM (Erasable Programmable ROM), EEPROM ( Electrically Erasable PROM) etc. in prezent, pentru BIOS sunt folosite memorii EEPROM, care pot fi sterse si rescrise, ceea ce permite actualizarea foarte usoara a informatiilor.
*Memoria RAM este memoria la care accesul este permis atat pentru citire cat si pentru scriere. Acest tip de memorie are urmatoarele caracteristici: timpul de acces; capacitatea de memorare; tipul de memorie.
Aceasta memorie lucreaza impreuna cu procesorul si are rolul de a stoca date si programe care pot fi accesate rapid de catre procesor sau de alte dispozitive ale sistemului. Fizic, memoria este constituita din elemente care prezinta doua stari stabile, adica doua nivele de tensiune la iesire sau doua nivele magnetice.
Cele doua stari stari stabile sunt reprezentate conventional prin simbolurile 0 si 1 denumite biti sau cifre binare. Bitii se grupeaza cate 8 formand octeti sau bytes, notat B. Pentru a masura capacitatea de memorie se utilizeaza multiplii ai baitului si anume: kilobaitul, megabaitul, gigabaitul.
Timpul de acces al memoriei se defineste ca fiind intervalul de timp dintre momentul furnizarii adresei de catre procesor si momentul obtinerii informatiei de la acea adresa din memorie. RAM-ul poate fi SRAM (Static RAM) sau DRAM ( Dynamic RAM). Cipurile DRAM sunt mai lente decat cele SRAM, din cauza tehnologiei de fabricatie.SRAM-ul este compus din tranzistori, iar schimbarea starii unui bit este o operatie foarte rapida.
SRAM – Foloseste tot un sistem matriceal de retinere a datelor avand linii si coloane, dar este de 5-6 ori mai rapida, de doua ori mai scumpa si de doua ori mai voluminoasa decat DRAM. De asemenea, este o memorie volatila dar nu necesita o reimprospatare constanta.
Viteza memoriei RAM este masurata in ns (nano-secunde). Cu cat numarul de ns este mai mic, cu atat cipul este mai rapid. Cu ani in urma, modulele de memorie aveau viteze de 120, 100 si 80ns. in prezent, sunt folosite cipuri de 10 ns sau chiar mai rapide.
Tipul traditional de RAM este DRAM-ul (Dynamic RAM). La aparitia primelor PC-uri, viteza cipurilor DRAM era suficienta pentru a tine pasul cu cei 4.77 MHz ai bus-ului 8086/8088 sau chiar cu mai rapidul 80286 (cu un bus de pana la 12 MHz, care necesita memorii cu timp de acces de 80 ns). Odata cu aparitia procesorului 80386 au aparut viteze de ceas de 20, 25 sau 33 MHz, cu care cipurile DRAM existente nu au mai putut tine pasul.
Tipuri constructive de memorii DRAM
SIP – conectori in forma de pini.
SIMM – posibilitate mai usoara de upgrade