Cum se produce încălzirea atmosferei
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Soarele, prin radiațiile emise, reprezintă principala sursă de căldură pentru Pământ. Din tot spectrul de radiații emise de către Soare, responsabile pentru efectul de încălzire sunt radiațiile din domeniul infraroșu, radiații cu o lungime de undă mai mare decât lumina vizibilă.
Aerul, datorită proprietăților sale fizice, nu este capabil să absoarbă decât o cantitate mică din radiația solară directă, cantitate insuficientă pentru încălzirea sa. Suprafața terestră, însă, transformă radiația solară în căldură, care este mai apoi transmisă aerului prin mai multe procese: radiație, conductivitate, convecție, turbulență, advecție și schimbări de fază ale apei.
Dintre procesele enumerate mai sus, rolul cel mai important în încălzirea aerului atmosferic îl au mișcările pe orizontală (advecție) și pe verticală (convecție) ale acestuia și transformările de fază ale apei din atmosferă.
O masă de aer reprezintă un volum de aer comparabil ca dimensiune orizontală cu porțiuni mari din continente și oceane, caracterizată printr-o repartiție relativ omogenă a parametrilor fizici. Pe verticală, grosimea unei mase de aer poate fi de câteva mii de metri, ajungând să se extindă uneori până la limita superioară a troposferei.
Proprietățile fizice care își păstrează oarecum constante valorile sunt temperatura, umezeala și gradul de transparență, și ele sunt determinate de caracteristicile suprafețelor cu care masa de aer se află în contact.
În accepțiune meteorologică, advecția reprezintă mișcarea aerului atmosferic în direcție orizontală sau aproape orizontală. În urma acestei deplasări, însușirile masei de aer (printre care și temperatura) se modifică la intrarea acesteia în contact cu o suprafață terestră activă, ai cărei parametri sunt diferiți. Transferul de căldură prin advecție poate determina o creștere sau o scădere a temperaturii locale.
Convecția este definită ca o mișcare neorganizată pe verticală, ascendentă și descendentă a unor volume de aer care provoacă, pe diferite grosimi, amestecarea straturilor de aer. Convecția poate fi de natură termică, dinamică sau combinată.
Aerul, datorită proprietăților sale fizice, nu este capabil să absoarbă decât o cantitate mică din radiația solară directă, cantitate insuficientă pentru încălzirea sa. Suprafața terestră, însă, transformă radiația solară în căldură, care este mai apoi transmisă aerului prin mai multe procese: radiație, conductivitate, convecție, turbulență, advecție și schimbări de fază ale apei.
Dintre procesele enumerate mai sus, rolul cel mai important în încălzirea aerului atmosferic îl au mișcările pe orizontală (advecție) și pe verticală (convecție) ale acestuia și transformările de fază ale apei din atmosferă.
O masă de aer reprezintă un volum de aer comparabil ca dimensiune orizontală cu porțiuni mari din continente și oceane, caracterizată printr-o repartiție relativ omogenă a parametrilor fizici. Pe verticală, grosimea unei mase de aer poate fi de câteva mii de metri, ajungând să se extindă uneori până la limita superioară a troposferei.
Proprietățile fizice care își păstrează oarecum constante valorile sunt temperatura, umezeala și gradul de transparență, și ele sunt determinate de caracteristicile suprafețelor cu care masa de aer se află în contact.
În accepțiune meteorologică, advecția reprezintă mișcarea aerului atmosferic în direcție orizontală sau aproape orizontală. În urma acestei deplasări, însușirile masei de aer (printre care și temperatura) se modifică la intrarea acesteia în contact cu o suprafață terestră activă, ai cărei parametri sunt diferiți. Transferul de căldură prin advecție poate determina o creștere sau o scădere a temperaturii locale.
Convecția este definită ca o mișcare neorganizată pe verticală, ascendentă și descendentă a unor volume de aer care provoacă, pe diferite grosimi, amestecarea straturilor de aer. Convecția poate fi de natură termică, dinamică sau combinată.
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Fizică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă