curiozitati despre Bogdan Vodă , Basarab I , Dragoș I ( 3 fiecare )
Răspunsuri la întrebare
Hey!
Dragoș Vodă:
Una dintre problemele controversate şi ”fabulate” din istoria noastră este „descălecatul” lui Dragoş-Vodă în Moldova şi originea acestuia. Încă din secolul al XVII-lea, istoricii au încercat să identifice persoana aceluia numit Dragoş Vodă şi fenomenul istoric numit “Descălecat”.
Lipsa documentelor şi mai ales, interpretarea lor eronată şi deseori părtinitoare, au făcut ca informaţiile despre acest controversat personaj să provoace confuzii nu numai la primii cronicari, ci şi la istoricii care vor încerca să-l identifice ulterior.
Prima menţiune despre Dragoş o găsim în cronica moldo-polonă din secolul XVI, în care acesta este prezentat ca “cel dintâi voievod, …. Voievod din Ţara Ungurească, din Maramureş … <fiind cel cu care> s-a început cu voia lui Dumnezeu, Ţara Moldovei “.
Grigore Ureche (1590-1647), în “Letopiseţul Ţării Moldovei”, menţionează existenţa acestui personaj, motivând necesitatea “descălecatului”: „După răsipa țării dintăi (…) când au răsipit tătarii dintr-aceaste locuri de au rămas locul pustiu, mai apoi, după multă vreame, (…) cându păstorii din munții ungureşti (din Transilvania) pogorându după vânat au nemerit pe apa Moldovei, locuri desfătate cu câmpi deşchişi, cu ape curătoare, cu păduri dease, şi îndrăgind locul au tras pre ai săi de la Maramoroş şi pre alții au îndemnat de au descălicat întâi supt munte, mai apoi adăogându-se şi crescându înainte, nu numai apa Moldovei, ce nici Sireatiul nu i-au hotărât (nu i-a oprit, nu le-a pus hotar), ce s-au întinsu până la Nistru şi până la mare.”
Preluând aceste informaţii de la Grigore Ureche, Miron Costin (1633-1691) ne aduce noi date despre personalitatea lui Dragoş-Vodă şi despre descălecat. Vorbind despre “primul descălecat”, autorul spune: “Ce goţii întăi, apoi volgarii au stăpânit locurile aceste, pân ce s-au mutat şi ei în alte părţi de loc: unii peste Dunăre, pe vremea lui Theodosie, împăratul grecesc,…, alţii în alte părţi, şi rămâind de tot pustie ţara, nelăcuind niceun niam până la Dragoş vodă în Moldova, şi Negrul vodă în Ţara Românească.” Dacă urmărim cu atenţie textul lui Grigore Ureche, precum şi alte documente ale vremii, descoperim că Miron Costin face o constatare foarte ciudată pentru acele vremuri, menţionând existenţa unui al doilea descălecat, dar şi existenţa celui de al doilea Dragoş Vodă: “Iară Ureche vornicul scrie că au descălecat ţara Dragoş vodă, ce socotim că poate <?> să fie fostu Dragoş vodă, ficior acelui Bogdan den Maramoroş, ce scrie Bomfin, istoricul ungur, că au descălecat ţara a doua oară <!>”.
Trist este că în decursul timpului, aceste informaţii “înviate” de cronicari din puţinele documente rămase, au fost ignorate de generaţiile următoare.
Astfel, B.P. Haşdeu (1838-1907), în lucrarea sa “Negru Vodă”, face o afirmaţie şocantă: anume că “strămoşii lui Dragoş Vodă, plecaţi din Oltenia pe la anul 1285, fuseseră Kinezi din Romanaţ, din aceeaşi ramură a Basarabilor, de unde se trăgea Dan – Vodă cel de la 1290”, şi că “… pe ruda sa Bogdan Vodă din Maramureş, descendinţe din kinezii cei emigraţi din Romanaţ, sub Bărbat-Vodă, Alexandru-Vodă îl îndeamnă de a ocupa Moldova nordică şi de a se substrage coroanei ungureşti.”
Iar Octav – George Lecca, în lucrarea sa “Familiile boiereşti române” se raliază în totalitate la această teorie neargumentată istoric: ”În rezumat, azi e definitiv stabilit că Muşaţii au fost o ramură a Basarabilor. Trunchiul acestei dinastii e COSTEA MUŞAT, pomenit în toate cronicile, însă care nu a domnit. Numai într-un pomelnic de la Mănăstirea Bistriţa se arată ca urmaş a lui Laţcu între voievozii Moldovei. Deşi purta titlul de “Vodă” ca tată a trei domni, nici un document nu ne mărturiseşte domnia lui. Cei trei fii ai săi urmară pe rând: Petru I Muşat, Roman I şi Ştefan I ” <?!>.
Aceste “defecţiuni” ale transmiterii informaţiilor istorice sunt o veche “meteahnă” a cronicarilor şi istoricilor, rămânând la latitudinea lor ce şi cât să transmită din informaţiile preluate. Şi mai observăm o tendinţă clar părtinitoare privind dinastiile Muşatinilor şi Basarabilor, căutându-se justificarea originii lor “pure”, moldoveneşti şi olteneşti, ignorându-se cu bună ştiinţă informaţiile transmise de marii cronicari Grigore Ureche şi Miron Costin.
Practica dezinformării şi a fabulaţiilor se păstrează şi astăzi, practicându-se cu succes prin toate mijlacele de transmitere a informaţiei: carte scrisă, televiziune, internet, s.a.m.d., fiind destui “entuziasmaţi” care să “rescrie” istorii şi să fabuleze pe marginea unor realităţi istorice dovedite documentar.
Astfel, Dragoş Vodă este identificat ca fiind descendent al familiei Codrenilor, stăpânitoare a cnezatului de Câmpulung de Tisa, şi cel mai des se face confuzie între el şi Dragoş din Giuleşti, sau, în cel mai rău caz, este pomenit ca fiu al lui Bogdan I Voievod.
Cine a fost de fapt, acest Dragoş Vodă şi ce au însemnat primul şi al doilea “descălecat”?
Bogdan I a fost voievod al Maramureșului și domn al Moldovei.
Este privit drept întemeietorul țării Moldovei, stat de sine stătător, cu reședința la Baia. Perioada domniei lui Bogdan I în Moldova a fost de patru ani conform Letopisețului de la Putna: „Și a domnit Bogdan, 4 ani”.Astfel, perioada domniei lui Bogdan I se presupune a fi fost între 1363 și sfârșitul lui 1367, dată oferită cu o oarecare certitudine de datarea confruntării militare numită „bătălia de la Codrii Plonini” de la mijlocul anului 1368, avându-i protagoniști pe nepoții și succesorii lui - Petru I și Ștefan, cei care au fost feciorii lui Ștefan Voievod, cel care a fost feciorul lui Bogdan I.