-D-apoi cu fata ce să fac eu, bade Vasile? se ridică atunci şi Ion aprins. Spune-mi d-ta, ce
să fac? Am eu avere ca d-ta, am eu pământ?...Ori d-ta vrei să ne băgăm slugi amândoi ca să nu
pierim de foame?.........
-Dac-ai socotit să-ţi baţi joc de fată ca să-mi smulgi moşia, apoi rău te-ai socotit, că nu ţi-
ai găsit omul…
În clipa următoare Ion, Zenobia, şi Glanetaşu protestară indignaţi, acoperind îndemnurile
la cumpătare ale preotului…De-abia acum se rupse gheaţa aievea şi se încinse o vorbărie de vreo
trei ceasuri, aici apropiindu-se, aici gata să se ia de păr, ca peste un minut să se mulcomescă iar.
Numai Ana tăcea mâlc şi suspina, ca o osândă care-şi aşteaptă verdictul.
În sfârşit, Vasile Baciu consimţi să dea cinci locuri şi o pereche de boi, dar pământurile să
fie scrise pe numele Anei. Ion însă ţinea morţiş că-i trebuie toată moşia, deoarece Baciu nu mai e
în stare să o muncească, fiind cam bătrân, şi încredinţându-l că, drept recunoştinţă, îi va purta de
grijă şi nu-i va ieşi niciodată din cuvânt. ”
„Dar sărbătorile trecură ca părerea şi logodna Laurei bătu la uşă. …Adevărat că George
nu cerea nici un ban nici altfel de zestre…..Logodna se încheie cu o masă împărătească .”
„Nunta ţinu trei zile, după obicei…Sâmbătă porni tot alaiul, în căruţe, la notar, în
Jidoviţa. În frunte călăreţii pocneau mereu din pistoale, pe când în căruţa întâi lăutarii îşi
frângeau degetele cântând şi totuşi nu se auzea decât grohăitul gordunei. Apoi venea o căruţă cu
mirii şi cu druştele, apoi o brişcă cu naşii având pe obraji gravitatea cerută de îmtrejurări, apoi
altă căruţă cu părinţii mirilor şi câteva feţe mai spălate, în mijlocul cărora Zenobia era cea mai
zgomotoasă, apoi altele încărcate cu flăcăi şi fete ce chiuiau şi se zbenguiau.
De-abia acum înţelese Ion că împreună cu pământul trebuie să primească şi pe Ana ….În
aceeaşi vreme genunchii lui atingeau genunchii Floricăi, pe care Ana şi-o alesese druşcă cu
Margareta lui Cosma Ciocănaş….
Când se isprăvi jocul miresei, Briceag începu o Someşană piperată…Ion jucă iar cu
Florica…închipuindu-şi că Florica e mireasa lui…Deodată îi şopti cu ochii înflăcăraţi:
-Numai tu mi-eşti dragă în lume, Florică, auzi tu?....
În aceeaşi clipă Ana tresări ca muşcată de viperă. Se porni deodată pe un plâns amar…
Ion aşezându-se mai târziu lângă ea, îi zise nepăsător:
-Amu ce te mai boceşti? Că doar nu mergi la spânzurătoare….
-Norocul meu, norocul meu! Murmură Ana mai îndurerată.”
„Cununia fiind într-o duminică, biserica cu două turnuri din Armadia se umplu de oameni
care nu se mai săturau lăudând frumuseţea şi gingăşia Laurei, dar şi înfăţişarea simpatică a lui
George. Rochia miresei stârni entuziasmul cunoscătoarelor. Toate prietenele lor erau în păr,
împreună cu mamele invidioase, dar mai mişcate păreau Elvira Filipoiu şi Lenica Spătaru,
elefiind şi domnişoare de onoare…..
Nunta fu serbată la berăria Rahova, în sala de la etaj pe care berarulo împodobise feeric şi
unde se adună toată domnimea din Armadia şi împrejurimi. Mireasa zăbovi puţin până se
schimbă într-o elegantă toaletă de călătorie, culoare cafenie şi o pălărioară foarte drăgălaşă, căci
era hotărât ca, îndată după cununie, tinerii căsătoriţi să plece spre parohia lui George, dar cu un
înconjur care să dureze cel puţin o săptămână, săptămâna de miere…”
(Capitolul VI- Nunta )
1. Urmăriţi respectarea cronologiei în pregătirea şi desfăşurarea celor două nunţi.
2. Puneţi în relaţie ceremoniile de nuntă, sublinind asemănările şi deosebirile dintre ele.
3. Urmăriţi în paragraful în care este înfăţişată nunta lui Ion cu Ana, obiceiurile din
tradiţia satului transilvănean.
4. Comentaţi comportamentul lui Ion şi al Floricăi în timpul nunţii.
5. Comentaţi reacţiile Anei şi replica ei „-Norocul meu, norocul meu!” ca anticipări ale
destinului personajului.
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Răspuns:
looooooool e suoer usor =104
Alte întrebări interesante
Biologie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă