Daca a citit cineva Secretul din Padurea Privighetorii,Calatorie pe Amazon, Steaua din Kazan SAU Vrajitoarea de la Iazul Mierlei(DOAR UNA DIN ELE) ma puteti ajuta cu un rezumat de peste 300 cuvinte? sau aproximativ
Răspunsuri la întrebare
Explicație:
Imparatul a dat porunca in toata tara sa se aduca la palatul lui cei mai vestiti cantareti.Poporul a alesun gangur, o mierla si o privighetoare sa-i cante domnitorului. Gangurul, fiind mandru de penele sale aurii, se proclama singur cel ce merita sa mearga inainte.Mierla, mandra de ciocul ei auriu, decise ca locul ei era in spatele gangurului.Astfel, privighetoarea ramase ultima, simpla si cuminte. Imparatul fu uimit de cantecul si frumuseata gangurului, dar si mai mult ii placu vocea mierlei.Cand o vazu pe privichetoare nu prea ii conveni, dar o lasa in cele din urma sa cante.El fu uimit de superba ei voce, gingasa si mladioasa. Mandrul imparat o puse pe privighetoare inaintea tutror, si cand masa se termna, asa si plecara : privighetoareas prima, caci darul ei aparte merita, mierla la mijloc, si gangurul, rusinat, ramase ultimul. Asa se spune ca privighetoarea a fost aleasa cea mai talentata pasare, si toate celelalte sburatoare trebuie sa se inchine in fata ei.
Răspuns:
Explicație:
Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei”, vin să-i introducă pe tinerii cititori în minunata lume a cărţilor, acolo unde viaţa este colorată în roz, iar oamenii cu sufletul bun mereu sunt apreciaţi şi câştigă.
Opera de faţă debutează cu prezentarea călătoriei cu corabia „Delfinul”, pe fluviu, Într-o dimineaţă de la jumătatea lui aprilie 1687, a eroinei Kit Tyler; tânăra în vârstă de şaisprezece ani se îndreaptă spre Wethersfield, locul unde stau unchiul şi mătuşa sa.
Pentru perioada secolului al XVII-lea, faptul că o copilă, în cazul nostru Kit, ştia să înoate şi să citească era uimitor pentru cei din jur, pasagerii de la bordul corabiei. Din faptele copilei putem deduce că eroina avea calităţi demne de invidiat, care depăşeau cu mult tiparul femeii anilor 1687.
După moartea bunicului, Kit a fost nevoită să vândă tot ce-i rămăsese: terenuri, casa, sclavii şi chiar mobila, pentru a achita toate datoriile. Rămasă singură pe lume şi fără vreun ajutor, micuţa a decis să meargă la sora mamei sale. Şi-a strâns toate lucruşoarele rămase în şapte cufere, a urcat pe un vas şi dusă a fost. Dar, ca această călătorie să aibă loc, tânăra a fost nevoită să o vândă pe negresa care o slujea.
Mătuşa Rachel Wood avea două fetiţe, pe Mercy şi Judith. Pentru acestea despachetarea cuferelor verişoarei lor a adus multă bucurie căci fetele nu mai văzuseră niciodată atâta bogăţie şi frumuseţe: rochii, jupoane, papuci sau bonete, toate acestea reprezentau o exclusivitate pentru ochişorii curioşi ai celor două surori.
Viaţa în casa familiei Wood era total paralelă cu traiul cu care era obişnuită micuţa Kit; aici, nu existau servitori aşa că toate treburile gospodăreşti trebuiau săvârşite de membrii familiei; torsul, gătitul, săpatul şi chiar curăţenia erau treburi zilnice şi la îndemâna oricui. Bine, nu chiar a oricui ci doar a celor ce erau învăţaţi cu munca, nu cum este cazul lui Kit, ce fusese obişnuită şi crescută cu servitori.Vrăjitoarea de la Iazul Mierlei”, vin să-i introducă pe tinerii cititori în minunata lume a cărţilor, acolo unde viaţa este colorată în roz, iar oamenii cu sufletul bun mereu sunt apreciaţi şi câştigă.
Opera de faţă debutează cu prezentarea călătoriei cu corabia „Delfinul”, pe fluviu, Într-o dimineaţă de la jumătatea lui aprilie 1687, a eroinei Kit Tyler; tânăra în vârstă de şaisprezece ani se îndreaptă spre Wethersfield, locul unde stau unchiul şi mătuşa sa.
Pentru perioada secolului al XVII-lea, faptul că o copilă, în cazul nostru Kit, ştia să înoate şi să citească era uimitor pentru cei din jur, pasagerii de la bordul corabiei. Din faptele copilei putem deduce că eroina avea calităţi demne de invidiat, care depăşeau cu mult tiparul femeii anilor 1687.
După moartea bunicului, Kit a fost nevoită să vândă tot ce-i rămăsese: terenuri, casa, sclavii şi chiar mobila, pentru a achita toate datoriile. Rămasă singură pe lume şi fără vreun ajutor, micuţa a decis să meargă la sora mamei sale. Şi-a strâns toate lucruşoarele rămase în şapte cufere, a urcat pe un vas şi dusă a fost. Dar, ca această călătorie să aibă loc, tânăra a fost nevoită să o vândă pe negresa care o slujea.
Mătuşa Rachel Wood avea două fetiţe, pe Mercy şi Judith. Pentru acestea despachetarea cuferelor verişoarei lor a adus multă bucurie căci fetele nu mai văzuseră niciodată atâta bogăţie şi frumuseţe: rochii, jupoane, papuci sau bonete, toate acestea reprezentau o exclusivitate pentru ochişorii curioşi ai celor două surori.
Viaţa în casa familiei Wood era total paralelă cu traiul cu care era obişnuită micuţa Kit; aici, nu existau servitori aşa că toate treburile gospodăreşti trebuiau săvârşite de membrii familiei; torsul, gătitul, săpatul şi chiar curăţenia erau treburi zilnice şi la îndemâna oricui. Bine, nu chiar a oricui ci doar a celor ce erau învăţaţi cu munca, nu cum este cazul lui Kit, ce fusese obişnuită şi crescută cu servitori.