Question

Dar a venit aici momentul să vorbesc despre mama: oricum l-am amânat prea multă vreme. L-am
amânat tocmai pentru că importanța mamei în formarea mea a fost decisivă. [...]
Mama s-a născut în cantonul Vaud, într-una din cele mai frumoase zone geografice ale lumii, așa-zisa
„Riviera elvețiană” care privește, dincolo de Lacul Léman, spre Alpii Savoiei. De nenumărate generații,
strămoșii ei au trăit pe acel pământ aspru și luminos, alternativ muncind și contemplându-l. Perfecta
organizare a arhivelor elvețiene permite oricui să-și regăsească numele stră-stră-străbunicilor, chiar dacă e
vorba de familii fără legătură cu aristocrația. [...] Urcând pe linia celor patru bunici ai mamei, îi găsim ca
locuitori în această regiune vreme de trei sau patru secole, unii chiar, ne spune un dicționar, începând din
secolul al XV-lea. Când am încercat să regăsim urma bunicilor noștri de pe malul Dunării, n-am putut urca
mai sus de trei generații. Arhivele primăriilor sau bisericilor nu ne pot spune mai nimic: ba au ars, ba au fost
turcii sau bulgarii, sau cine mai știe cine. [...]
Era, când a sosit aici, o ființă veselă, activă și independentă. Făcuse studii mai serioase decât alte
tinere din generația ei, nemulțumindu-se cu un simplu pension: absolvise în 1908 cursul superior al Liceului
din Lausanne, cu un program echivalent cu cel al claselor de băieți. Cărțile ei solid legate în pânză,
manualele de literatură, botanică sau istorie m-au impresionat totdeauna prin cuprinderea și amănunțimea
lor. Dar părinții ei muriseră tineri și la șaptesprezece ani mama a rămas orfană, cu doi frați mai mici. Cu atât
mai mult, dar și conform unui obicei răspândit în vremea aceea printre fetele care primiseră o educație
burgheză, ea s-a oferit prin școală, la sfârșitul liceului, să plece ca institutoare de limba franceză într-o
familie aristocratică germană: baronul von Putkammer era guvernatorul Alsaciei și Lorenei, dependente pe
atunci de coroana imperială prusacă. Mama a rămas acolo doi ani. Experiențele de acest fel erau văzute în
mediul ei ca un prilej de a-ți lărgi formația socială, cultura și, oricum, de a pune și un ban deoparte. La
întoarcerea în Elveția s-ar fi putut mărita sau ar fi rămas lângă o mătușă bogată și fără copii, care o
adoptase. Dar firea mamei se împăca greu cu acest gen de viață monoton; dorința de a vedea și a
cunoaște cât mai multe a făcut-o să pornească iar, spre altă țară, având de data asta și o motivație mai
adâncă și mai generoasă: bunica ei din partea tatălui, care o adora și care o botezase, rămăsese lipsită de
sprijin material, iar rudele bogate din partea mamei nu se socoteau nicidecum obligate s-o ajute. Poate că
n-aș fi aflat și nici n-aș fi înțeles toate acestea dacă ele n-ar fi fost înscrise, odată cu menționarea
mandatelor trimise de mama, în jurnalul acelei străbunici: un text de familie tulburător, ținut vreme de
treizeci de ani, o mărturie de o delicatețe și o autenticitate fără preț. Și încotro a hotărât din nou să plece
viitoarea institutoare a unei fetițe de doisprezece ani, ea însăși fiind abia de douăzeci? La... București, unde
avea să stea aproape cinci ani.

Annie Bentoiu, Timpul ce ni s-a dat. Memorii 1944 – 1947
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la
textul dat.
1. Indică sensul din text al secvenței lipsită de sprijin material.
2. Menționează sursa din care află autoarea despre situația dificilă a străbunicii sale, utilizând informaţiile din
textul dat.
3. Precizează proveniența bunicilor paterni, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din text.
4. Explică un motiv pentru care mama autoarei alege să fie institutoare.
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, opțiunile educaționale ale tinerelor din generația mamei autoarei, aşa cum
reiese din textul dat. dau coroana!!

Answer 1

Răspuns:

1.Sensul din text al secventei "lipsita de sprijin material" sugereaza faptul ca nu putea sa o ajute cu bani.

Explicație: