Question

Date critice despre Vasile Voiculescu...Dau coronita

Answer 1

„Numai prin Poeme cu ingeri V. Voiculescu izbeste cu acea nota care-i da originalitate, punandu-l de altfel intr-un grup de poeti pentru care «ingerul» e un instrument mitologic elementar. Acum poetul este ortodoxist, traditionalist si continua alaturi de Blaga cantarea jalei metafizice. insa ideea ca ar fi la mijloc o simpla contaminatie, izvoarele fiind Rilke, Blaga, nu e justa. ingerii lui Voiculescu sunt autentici si apar in poezia lui inca de la inceput."
(G. Calinescu - Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, editia a ll-a, revazuta si adaugita, Editura Minerva, Bucuresti, 1986, p. 881)

„Fara indoiala, poetul isi alegea cuvintele cu grija, facand o opera lucida. Plictisit sa calce in «pulberea de vorbe tocite»,el isi scoala gandul «slabanog, deprins numai la ses», promitandu-i sa-l poarte «prin vorbele cele mai colturoase», ca sa-l inglodeasca si sa-l doara. Era, asadar, de asteptat ca tocmai V. Voiculescu sa sistematizeze cel mai bine stilul ortodoxist."
(Nicolae Manolescu - Metamorfozele poeziei, EPL,
Bucuresti, 1968, pp. 3l-32)

„in Ultimele sonete, publicate dupa ani de tacere, prefacerea poetului nu e deloc asa de mare cum s-a afirmat. Tema lui V. Voiculescu nu e de fapt iubirea, ci poezia iubirii. Avem de-a face, cum a sesizat Adrian Marino, cu o forma de poezie a poeziei. Poetul isi ia un punct de plecare livresc si isi inventeaza o noua maniera: zadarnic vom cauta un fior existential in aceste sonete desavarsite in felul lor, pure discursuri despre iubire." (Nicolae Manolescu - Metamorfozele poeziei, EPL, Bucuresti, 1968, p. 32)

„Capodopera lui V. Voiculescu-pastelistul ramane, fara discutie, Pe decin-dea Dunarii, text de subtile armonii sonore si perfecta structurare a miscarii si tuselor coloristice, sugerand continuitatea destinului istoric al neamului, contopirea cu stramosii indepartati, in ritmul solemn al timpului."
(Ion Pop - Recapitulari, EDP, Bucuresti, 1995, p. 74)

„Poezia de aspiratii mistice a lui Vasile Voiculescu exprima o drama a cunoasterii ai carei termeni conflictuali sunt marile energii ale omului tinzand sa se implineasca in alianta cu spiritul absolut (). Poetul reface intr-un fel experienta argheziana - cum s-a observat de atatea ori, experienta strabatuta de aceeasi «nelinistita patima cereasca» ce-i concentreaza toate patimile spirituale. Poezia lui Voiculescu este insa mai aproape de tanguirea psalmistului biblic, «indarjirea vie» e mai domoala si ea, fara duritatile nonconformiste ale lui Arghezi () marcand insa impasul tragic al unei gandiri in care materialul, concretizat de viata pamanteasca, venea in contradictie cu idealul conceput ca spirit pur, desprins de contingent." (Ion Pop - Recapitulari, EDP, Bucuresti, 1995, pp. 77-78)

„in Poeme cu ingeri s-a vazut, pe drept cuvant, momentul de varf al poeziei lui V. Voiculescu de pana la aceasta data: o remarcabila unitate tematico-motivica, asigurata de natura reflexiva a discursului axat pe teme morale («sufletul» si nelinistile sale, problematica credintei, a raporturilor dintre uman si divin, sacru si profan, carnal si spiritual), careia ii corespunde un univers imaginar «sistematizat» intr-o stilizare iconografica de sursa ortodox-bizantina. Situabila in categoria «poesiei filosofice» sau «de idei» (GedanKen/yr/fc), aceasta are mai intotdeauna un punct de plecare abstract-conceptual pentru care se cauta «haina» plastica, procedeul predilect de constructie fiind al alegoriei ()"
(Ion Pop - Dictionar analitic de opere literare romanesti, coordonator Ion Pop, voi. III, M-P, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2001, p. 363)

„Natura primeste in acest volum (Urcus, n.n.) atributele unui spatiu mai degraba launtric decat exterior, intrucat reflecta nostalgiile, tristetile, durerile, melancoliile unui suflet infiorat de trecere. Astfel, descriptia se interiorizeaza tot mai mult, devenind un soi de pastel sufletesc."
(Nora Rebreanu Sava - in Dictionar analitic de opere literare romanesti, coordonator Ion Pop, voi. IV, Q-Z, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003, p. 329)