datimi si mie rezumatul la nastratin hogea va rooooooog
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
8
Odata demult intr-un oras turcesc traia un inimos imam (preot musulman)
pe nume Nastratin Hogea. El ajuta cu sfaturi intelepte pe locuitorii
acelui oras castigand pretuirea si admiratia lor.
Intr-o zi sotia lui se duse la hamam (baie publica) dar nu gasi nici un bazin unde sa se relaxeze, fiind refuzata politicos de ingrijitorul baii care-i spuse ca acele bazine erau rezervate sotiilor si fiicelor de negustori. Fara sa-si piarda bunele maniere femeia pleca spre casa. La masa de seara Nastratin obisnuit sa asculte ultimele barfe de la baia publica o vazu imbufnata si-i asculta nemultumirea.
Dupa ce termina de istorisit aceasta ii spuse “:- …Frumoase timpuri mai traim, negustorii sunt cei care conduc orasul. Ei, asta fiind situatia, m-am hotarat. Trebuie sa te apuci de negot.”
Nastratin ii spuse ca negustor nu se poate face oricine batand din palme,trebuie sa ai buzunarele burdusite cu lire de aur si scuturandu-si-le scoase la iveala un singur banut. Nevasta i-a spus categorical“:- ….o lira sau nu de maine esti negustor…,altfel te parasesc si iau si vaca…!”
Pana la urma au stabilit sa-i lase termen de gandire douazeci si patru de ore care trecura ca gandul pentru Nastratin. A doua zi pe inserat imamul se urca pe magarusul lui si se duse la un petec de vie pe care-l avea. Pe drum magarusul il hurducai si lui Hogea ii veni o idee imediat. Vandu animalul si obtinu pe el douazeci de lire de aur, spunandu-si ca-i erau de ajuns pentru a deschide o pravalioara. Acasa ii spuse nevesti-si ce a facut dar banii ii erau de ajuns decat pentru chirie nu si pentru marfa.
Diferenta intre ceilalti negustori si Nastratin era ca ei aveau la vanzare camasi,prosoape,covorase,ibrice de arama iar el nu avea decat o oala de lut smaltuit pe care o asezase intr-un colt al pravaliei. Si se falea cu oala aceea in care tinea pergament de scris si condeie. Dimineata ca orice negustor deschidea obloanele iar pe inserat le inchidea trantindu-le cu zgomot ca dupa o zi ostenitoare de munca.
Zilele au trecut si Nastratin statea mai tot timpul pe scaunelul lui, salutand trecatorii si intrand in vorba cu ei. Oamenii zambeau si-si faceau semne pe furis. In schimb nevasta lui era tratata cu respect la baia publica.
Intr-o vineri pe la orele amiezii Nastratin Hogea stand pe scaunelul lui din pravalie si motoind toropit de caldura, vazu un alai mare care trecea pe strada. Era preaslavitul Tamerlan cu sfetnicii lui si o hoarda de curiosi in drum spre moschee sa asiste la slujba de pranz.
Tamerlan se opri si-l intreba pe Nastratin de ce tine o pravalie goala si el ii raspunse ca vinde intelepciune adica “..un strop de intelepciune face o lira de aur”. Tamerlan fu de acord cu pretul lui si-i intinse o lira spunandu-i sa-i dea stropul de intelepciune, iar Nastratin ii spune asa : “ Inainte de a te apuca sa faci ceva gandeste-te la urmarile faptei tale”
Tamerlan rase si spuse ca nu crede ca prostioara aia merita o lira de aur. Nastratin se duse la oala sa si lua pergament si condei scriind sfatul sau apoi il dadu lui Tamerlan.
Intamplarea facu ca in vremea aceea vizirii lui Tamerlan sa comploteze impotriva lui si luasera hotararea sa-i taie gatul si cel mai indicat pentru a indeplini aceasta sarcina fiind barbierul. Dimineata in timp ce-l astepta pe barbier Tamerlan se uita pe peretii camerei si dadu peste sfatul lui Hogea pe care-l citi de mai multe ori amuzandu-se pe seama lui.
Cand barbierul ridica mana tremurand sa-i ia gatul lui acesta spuse:
“ - Inainte de a te apuca sa faci ceva gandeste-te la urmarile faptei tale”
Simtindu-se vizat de spusele lui Tamerlan barbierul lasa briciul si se arunca la picioarele acestuia si-i spuse tot ce se pusese la cale impotriva lui. Enervat Tamerlan chema toti conspiratorii si ii pedepsi cum se cuvine, apoi trimise dupa Nastratin Hogea caruia ii spuse ca sfatul lui valoreaza o lira de aur si ca de fapt astazi i-a salvat viata. Ii dadu o punga de aur si-l facu administrator al provinciei.
Si asa se intampla ca Nastratin Hogea negustor de intelepciune isi vazu rasplatita regeste aventura in ale comertului.
Intr-o zi sotia lui se duse la hamam (baie publica) dar nu gasi nici un bazin unde sa se relaxeze, fiind refuzata politicos de ingrijitorul baii care-i spuse ca acele bazine erau rezervate sotiilor si fiicelor de negustori. Fara sa-si piarda bunele maniere femeia pleca spre casa. La masa de seara Nastratin obisnuit sa asculte ultimele barfe de la baia publica o vazu imbufnata si-i asculta nemultumirea.
Dupa ce termina de istorisit aceasta ii spuse “:- …Frumoase timpuri mai traim, negustorii sunt cei care conduc orasul. Ei, asta fiind situatia, m-am hotarat. Trebuie sa te apuci de negot.”
Nastratin ii spuse ca negustor nu se poate face oricine batand din palme,trebuie sa ai buzunarele burdusite cu lire de aur si scuturandu-si-le scoase la iveala un singur banut. Nevasta i-a spus categorical“:- ….o lira sau nu de maine esti negustor…,altfel te parasesc si iau si vaca…!”
Pana la urma au stabilit sa-i lase termen de gandire douazeci si patru de ore care trecura ca gandul pentru Nastratin. A doua zi pe inserat imamul se urca pe magarusul lui si se duse la un petec de vie pe care-l avea. Pe drum magarusul il hurducai si lui Hogea ii veni o idee imediat. Vandu animalul si obtinu pe el douazeci de lire de aur, spunandu-si ca-i erau de ajuns pentru a deschide o pravalioara. Acasa ii spuse nevesti-si ce a facut dar banii ii erau de ajuns decat pentru chirie nu si pentru marfa.
Diferenta intre ceilalti negustori si Nastratin era ca ei aveau la vanzare camasi,prosoape,covorase,ibrice de arama iar el nu avea decat o oala de lut smaltuit pe care o asezase intr-un colt al pravaliei. Si se falea cu oala aceea in care tinea pergament de scris si condeie. Dimineata ca orice negustor deschidea obloanele iar pe inserat le inchidea trantindu-le cu zgomot ca dupa o zi ostenitoare de munca.
Zilele au trecut si Nastratin statea mai tot timpul pe scaunelul lui, salutand trecatorii si intrand in vorba cu ei. Oamenii zambeau si-si faceau semne pe furis. In schimb nevasta lui era tratata cu respect la baia publica.
Intr-o vineri pe la orele amiezii Nastratin Hogea stand pe scaunelul lui din pravalie si motoind toropit de caldura, vazu un alai mare care trecea pe strada. Era preaslavitul Tamerlan cu sfetnicii lui si o hoarda de curiosi in drum spre moschee sa asiste la slujba de pranz.
Tamerlan se opri si-l intreba pe Nastratin de ce tine o pravalie goala si el ii raspunse ca vinde intelepciune adica “..un strop de intelepciune face o lira de aur”. Tamerlan fu de acord cu pretul lui si-i intinse o lira spunandu-i sa-i dea stropul de intelepciune, iar Nastratin ii spune asa : “ Inainte de a te apuca sa faci ceva gandeste-te la urmarile faptei tale”
Tamerlan rase si spuse ca nu crede ca prostioara aia merita o lira de aur. Nastratin se duse la oala sa si lua pergament si condei scriind sfatul sau apoi il dadu lui Tamerlan.
Intamplarea facu ca in vremea aceea vizirii lui Tamerlan sa comploteze impotriva lui si luasera hotararea sa-i taie gatul si cel mai indicat pentru a indeplini aceasta sarcina fiind barbierul. Dimineata in timp ce-l astepta pe barbier Tamerlan se uita pe peretii camerei si dadu peste sfatul lui Hogea pe care-l citi de mai multe ori amuzandu-se pe seama lui.
Cand barbierul ridica mana tremurand sa-i ia gatul lui acesta spuse:
“ - Inainte de a te apuca sa faci ceva gandeste-te la urmarile faptei tale”
Simtindu-se vizat de spusele lui Tamerlan barbierul lasa briciul si se arunca la picioarele acestuia si-i spuse tot ce se pusese la cale impotriva lui. Enervat Tamerlan chema toti conspiratorii si ii pedepsi cum se cuvine, apoi trimise dupa Nastratin Hogea caruia ii spuse ca sfatul lui valoreaza o lira de aur si ca de fapt astazi i-a salvat viata. Ii dadu o punga de aur si-l facu administrator al provinciei.
Si asa se intampla ca Nastratin Hogea negustor de intelepciune isi vazu rasplatita regeste aventura in ale comertului.
Alte întrebări interesante
Geografie,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Ed. tehnologică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă