Dau 30 puncte. Un eseu/compunere cu titlul " Eu sunt o parte din natura"
Răspunsuri la întrebare
Privesc cu admiraţie şi uimire la frumuseţea fără seamăn a naturii. Sufletul se bucură de trilul păsărelelor şi de mireasma florilor. Orice vietate îşi are rostul ei, îşi făureşte un cuib, o vizuină, un loc al său. Ce exemplu demn de urmat! Nimic nu se risipeşte, nimic nu dăunează altcuiva, ci totul este făcut pentru a servi cuiva.
Atât de neînsemnate şi fireşti îmi par furnicile şi cu câtă osteneală îşi duc greutăţile la muşuroi! Urmăresc tot acest zbucium şi, din nepăsare, stric cu un băţ toată munca lor. Din capătul grădinii, bunica observă gestul meu şi-mi explică că pentru orice obiect de care eu mă bucur şi-l folosesc s-a depus oarecare efort. Hainele cu care mă îmbrac, jucăriile, cărţile, caietele sunt rezultatul unor eforturi. M-a întrebat cum m-aş simţi eu dacă o persoană ar strica toate cele de care eu mă bucur. Cu remuşcare în suflet, încerc să repar ‘căsuţa furnicilor’, dar, din păcate, multe din ele au fugit sau au murit.
Mi-am amintit imediat de lecţia de la şcoală prin care, împreună cu doamna învăţătoare şi cu iubiţii mei colegi, am învăţat, printre altele, să protejăm natura din jurul nostru şi să iubim fiecare element al ei, inclusiv pe noi, ca parte integrantă a ei.
Mi-am amintit de lecţiile practice, care, sub deviza ‘Învăţăm să reciclăm ambalaje’, ne-au ajutat să înţelegem cât de folositori putem deveni, conştientizând nişte lucruri cu privire la sortarea şi reciclarea unor obiecte pe care nu le mai utilizăm în forma în care ne-am obişnuit.
Fac un plan simplu şi-mi propun să ajut natura. Eu fac parte din ea şi ea face parte din mine. Paharele din plastic, sticlele, cutiile de la cereale, iaurt, dozele metalice în care altădată se aflau sucurile mele preferate, le voi pune, după cum am învăţat, în containerele speciale, diferit colorate: albastru pentru hârtii şi cartoane, galben pentru plastic şi metal, alb şi verde pentru sticlă. Răul făcut de mine furnicilor m-a trezit la timp. Am conştientizat că oamenii nepăsători ca mine strică multe din lucruri, obiecte care ar putea fi folosite, reciclate. Acum înţeleg de ce mama nu aruncă sticlele şi borcanele, ci le sterilizează pentru a fi refolosite, de ce tata cumpără baterii reîncărcabile, de ce bunica, atunci când curăţă grădina separă obiectele metalice, sârmele, de restul gunoaielor pentru a le duce la ‘fier vechi’. Gunoiul rămas îl lasă morman pentru a se descompune. Mi-a explicat că-l foloseşte ca îngrăşământ. Un strop de natură salvată!
Pe lângă beneficiile pe care le are reciclarea asupra mediului înconjurător, există şi beneficii de natură economică. Am aflat că pentru obţinerea aluminiului prin reciclare se foloseşte de aproape douăzeci de ori mai puţină energie electrică, iar cu energia necesară pentru a fabrica o cutie de oţel se pot fabrica patru cutii de oţel reciclate. Oţelul poate fi sortat uşor pentru că este extras din magneţi. Prin reciclarea unie tone de hârtie şi cartoane se salvează 17 copaci. Prin reciclarea materialelor plastice, conservăm resursele de petrol.
Împreună cu iubiţii mei colegi de clasă am popularizat în şcoală aceste informaţii, invitând şi pe ceilalţi la proiectul ‘ECOlimpiada elevilor-Învăţăm să reciclăm ambalaje.’
Participă şi Tu, oricare ai fi, de pe acest tărâm minunat, numit România! Dă un exemplu şi alţii vor veni după tine! Câştigătorii sunt acei care înţeleg aceste mesaje!
sper ca am fost de folos