Question

Dau 50 de puncte pentru cel care imi raspunde cel mai corect :)
Eseu despre apa

Answer 1

Apa este o substanță bună pentru organismul nostru. Aceasta este incoloră ( fără culoare ) și inodoră ( fara miros, gust ). Apa nu este un corp solid, cu formă, de aceea ea își ia forma in funcție de vasul în care este pusă. Apa este așa importantă deoarece :
Fără ea nu există viață.
Este foarte importantă pentru corp.
Din ea bea orice viețuitoare.
Se folosește la gătit, spălat, etc
Omul este format din : 80% apă, 20% hrană, mâncare.

Answer 2

Ca să existăm, avem nevoie de aer, apă, hrană, căldură şi lumină. Nimic nu poate fi conceput în economia planetei fără apă. Se pare că datorită consumului mare de apă, în curând, populaţia globului va suferi de sete. Dacă ţinem cont de faptul că pe suprafaţa pământului nu există decât 20 miliarde, estimată pentru anul 2100.
În zilele noastre apa este tot mai poluată. La robinete curge o apă din ce în ce mai murdară. Peştii mor în lacuri, mări şi oceane. Apele negre rezultate în urma deversărilor de petrol în ape sunt tot mai frecvente. Petrolierile transportă 550 000 tone de petrol, astfel accidentele pot fi devastatoare.
Petrolul pluteşte pe suprafaţa mării, formând o peliculă care blochează pătrunderea luminii necesare plantelor marine. Păsări şi peşti pot fi prinşi şi otrăviţi de valul de petrol. Dar cu toate că mor mii de animale, majoritatea zonelor din largul mării sau de pe coastele afectate se refac în câţiva ani.
Substanţele organice duc la înflorirea apelor, care-şi pierd însuşirile de ape potabile. Deşeurile din industrie şi agricultură sunt deseori deversate în ape, în ideea că apa curge, iar oceanul este un coş de gunoi uriaş şi fără fund.
Nici apa curată nu are tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără moarte!!! 
Oceanul Pacific a suferit în urma poluărilor nucleare, deoarece Guvernamentul Francez a testat acolo armele nucleare.
Stare naturala:
In natură, apa se găseşte din abundenţă, în toate stările de agregare:
" în stare lichidă (forma în care acoperă 2/3 din suprafaţa pământului: sub forma de mări, oceane, râuri, fluvii, ape subterane);
" în stare solidă (formează calote glaciare);
" în stare gazoasă (atmosfera conţine o cantitate considerabilă de apă, sub forma de vapori de apă, invizibili).
Apa urmează un circuit în natură.
Căldura soarelui determină evaporarea apei de pe uprafaţa pănântului. Vaporii rezultaţi se ridică în atmosferă. Dacă în atmosferă saturată cu vapori de apă apare o scădere a temperaturii, parte din vaporii condensaţi iau forma de nori, ceaţă, ploaie, zăpadă sau grindină. În anotimpurile calde, dar cu nopţi răcoroase se depune roua, iar dacă temperatura solului este sub 0 C, se depune bruma.
Apa este un component indispensabil vieţii. Un om consumă în medie 3 l apă/zi, iar corpul său are un coţinut de 60-70 apă%. Un pom evaporă aproximativ 200 l apă/zi.
Fiinţele vii nu pot supravieţui în absenţa apei, toleranţa la deshidratare depinzând de specia respectivă.
Un adult normal trebuie să absoarbă aproximativ 2,5-3 l apă/zi, preluaţi fie sub forma de băuturi sau apă conţinută în alimente precum şi apă de combustie a alimentelor şi ţesuturilor (aport endogen).
Dacă ne raportăm la regimul vegetal, apa este conţinută în: salate, castraveţi, andive (95 ) sau în roşii şi morcovi (90 ). Merele conţin (85), cartofii (80) , sporii bacteriilor doar (50) , fasolele şi mazărea (10) .
Dacă apa joacă un rol atât de important pentru viaţă, în mod firesc se pune întrebarea: care este rezistenţa organismelor în condiţiile lipsei apei?
Cămilele traversând deşertul îşi pot produce aproximativ 40 l apă prin oxidarea grăsimilor ce se găsesc în cocoaşă. În condiţii normale, cămila se hrăneşte însă cu plante verzi, ce conţin multă apă. 
Se cunosc insecte ce iau apă de la vegetale uscate dar higroscopice (absorb umiditatea din aer).
Rozătoarele din deşerturi pot trăi în absenţa apei consumând doar ierburi, scoarţa de copaci, frunze uscate. În captivitate apa este procurată pe cale endogenă adică prin oxidări celulare, reuşind să trăiască fără să bea chiar 6 luni.
Carnivorele care au nevoie imediată de apă, pentru a-şi elibera rezidurile azotoase se hrănesc cu erbivore ale căror ţesuturi conţin multă apă.
Toate animalele de pe glob, ca şi omul, posedă modalităţi de procurare a apei.
Animalele din stepele uscate şi deşerturi, şerpi, şopârle, girafe, zebre, struţi au capacitatea de a acumula mari cantitaţi de lipide (grăsimi) prin oxidarea cărora rezultă apă (la o cămilă rezerva de grăsimi din cocoaşă este de 110-120 kg).
Se ştie că arşiţa din zonele de deşert este mai suportabilă decât cea din pădurile tropicale umede. Aceasta se explică prin faptul că în atmosfera umedă sudoarea se evaporă lent, se adună în picături ce se preling pe corp şi nu apare senzaţia de uşurare.
De ce nu putem bea apa de mare? 
Răspunsul este la îndemână dacă se cunoaşte compoziţia apei de mare. Aceasta conţine săruri.