Limba română, întrebare adresată de FlorentynaObrien, 8 ani în urmă

Dau coroană Ex 1,2,3,4

Anexe:

Răspunsuri la întrebare

Răspuns de mih44mihaibroscoi
1

Ex 1.

NUÁNȚĂ, nuanțe, s. f. 1. Fiecare dintre varietățile unei culori, determinată de compoziția sa cromatică. ♦ P. gener. Culoare. 2. Fig. Diferență foarte mică între aspecte sau lucruri de același gen; varietate de manifestare a unei acțiuni, a unui sunet, a unei senzații etc. ♦ Aspect ușor deosebit al sensului de bază al unui cuvânt. ♦ Ceea ce se adaugă esențialului, modificându-l ușor; caracter, notă particulară. [Pr.: nu-an-] – Din fr. nuance.

APÁRTE adv. În mod separat, deosebit (de...). ♦ (În teatru, ca indicație pentru actori) Cu glas mai scăzut, ca și cum ar vorbi cu sine însuși. ♦ (Adjectival) Deosebit, special; anumit. Trăsătură aparte. – A3 + parte (după fr. à part).


REVELÁȚIE, revelații, s. f. Actul descoperirii a ceva necunoscut sau chiar a ceea ce este descoperit; p. ext. lucru revelat. ◊ Expr. A fi o revelație = a depăși așteptările, a surprinde în chip neașteptat (și plăcut). ♦ (Rel.) Actul prin care se descoperă sau se face cunoscută divinitatea. [Var.: revelațiúne s. f.] – Din fr. révélation, lat. revelatio, -onis.

*coincidént, -ă adj. (mlat. coincidens, -éntis). Geom. Care coincide: liniĭ, figurĭ coincidente. Fig. Care se întîmplă împreună: sosire coincidentă cu plecarea luĭ.

doar atat te pot ajuta. Scuze!


Alte întrebări interesante