De-abia acum întelese ion că împreuna cu pămantul trebuie sa primeasca si pe ana si ca ,fara ea n-ar fi dombandit niciodata averea.nu mai schimbase nici o vorba de cateva luni i se parea o straine si nu-i venea sa creada ca in pantecele ei se plamadeste o fiinta din sangele lui ... o privea si se mira c-a putut el saruta si imbratisa pe fata aceasta uscata,cu ochii pierduti in cap de plans, cu obrajii galbejiti, cu pete cenusii, si care,impopotonata cum era astazi,prea si mai urata.
<> dar tot ata de repede ii venira in minte pamanturile si adaoga in sine cu disperet <>
1.indica sinonime contextuale pentru cuvintele uscata si calic
2. precizeaza doua motive literare din textul dat
3.precizeaza rorul punctelor de suspensie in textul de mai sus
4. indica modul de expunere predominat in ultimul paragraf
5.noteaza perspectiva narativa
6. precizeaza modalitatea de caracterizare dominata personajului feminin
7.ce personaj afritma,,cat pamant,doamne''
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
13
1. Sinonimele contextuale pentru cuvintele date sunt:
"uscată"= slabă;
"calic"= lacom.
2. Două motive literare prezente în textul dat sunt: "pământul" și "averea".
3. Punctele de suspensie din secvența "nu-i venea sa creada ca in pantecele ei se plamadeste o fiinta din sangele lui ..." marchează imposibilitatea lui Ion de a accepta-o pe Ana ca mamă a copilului său și au rolul de a indica starea meditativă a personajului masculin.
4. Modul de expunere predominant din primul paragraf este descrierea, deoarece este descris personajul feminin în viziunea lui Ion: "fata aceasta uscata,cu ochii pierduti in cap de plans, cu obrajii galbejiti, cu pete cenusii", "impopotonata (...) părea si mai urata".
5. Perspectiva narativă din textul dat este obiectivă, întâmplările fiind narate de un narator heterodiegetic, obiectiv, care nu se implică afectiv în desfășurarea evenimentelor și în gândurile personajelor, astfel, formele verbale și pronominale la persoana a III-a predomină textul: "întelese", "sa primeasca", "ea", "ei", "lui".
6. Personajul feminin din textul dat este caracterizat direct și în viziunea lui Ion, Ana nu este deosebită, ci chiar respingătoare, părere conturată de trăsăturile fizice pe care acesta le evidențiază: "fata aceasta uscata,cu ochii pierduti in cap de plans, cu obrajii galbejiti, cu pete cenusii", "impopotonata (...) părea si mai urata".
7. Personajul care afirmă "Cât pământ, doamne" este Ion, care rămâne impresionat la gândul că atât de mult pământ ar fi în proprietatea sa, aceasta fiind cea mai adâncă dorință a sa din prima parte a romanului, cu titlul sugestiv: "Grasul pământului".
"uscată"= slabă;
"calic"= lacom.
2. Două motive literare prezente în textul dat sunt: "pământul" și "averea".
3. Punctele de suspensie din secvența "nu-i venea sa creada ca in pantecele ei se plamadeste o fiinta din sangele lui ..." marchează imposibilitatea lui Ion de a accepta-o pe Ana ca mamă a copilului său și au rolul de a indica starea meditativă a personajului masculin.
4. Modul de expunere predominant din primul paragraf este descrierea, deoarece este descris personajul feminin în viziunea lui Ion: "fata aceasta uscata,cu ochii pierduti in cap de plans, cu obrajii galbejiti, cu pete cenusii", "impopotonata (...) părea si mai urata".
5. Perspectiva narativă din textul dat este obiectivă, întâmplările fiind narate de un narator heterodiegetic, obiectiv, care nu se implică afectiv în desfășurarea evenimentelor și în gândurile personajelor, astfel, formele verbale și pronominale la persoana a III-a predomină textul: "întelese", "sa primeasca", "ea", "ei", "lui".
6. Personajul feminin din textul dat este caracterizat direct și în viziunea lui Ion, Ana nu este deosebită, ci chiar respingătoare, părere conturată de trăsăturile fizice pe care acesta le evidențiază: "fata aceasta uscata,cu ochii pierduti in cap de plans, cu obrajii galbejiti, cu pete cenusii", "impopotonata (...) părea si mai urata".
7. Personajul care afirmă "Cât pământ, doamne" este Ion, care rămâne impresionat la gândul că atât de mult pământ ar fi în proprietatea sa, aceasta fiind cea mai adâncă dorință a sa din prima parte a romanului, cu titlul sugestiv: "Grasul pământului".
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă