De ce credeți că primele cărți tipărite au fost religioase?
URGENTTTTTTTTTT dau coronita
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
1450, Johannes Gutenberg tipărea un poem german la noua lui presă, iar în 1455 scotea prima biblie tipărită din lume. La 31 octombrie, 1517, Martin Luther își afișa cele 95 de teze (prin care protesta față de practicile nesimțite ale Bisericii Catolice) pe ușile bisericii castelului din Wittenberg, pornind astfel curentul protestantismului (continuat, printe mulți alții, de Jean Calvin), curent care avea să schimbe o bună parte a gândirii europene.
Ce legătură au chestiile astea cu titlul? Păi…
Noile idei protestante au început să pătrundă și pe teritoriul transilvănean unde au prins rădăcini adânci, printre motive numărâdu-se și libertățile confesionale oferite de către Imperiul Otoman; la acea perioadă Transilvania era principat autonom sub suzeranitate otomană iar presiunea venită dinspre Biserica Catolică era mult slăbită. Printre aceste idei se număra și dreptul ca învățăturile creștine să ajungă la cât mai mulți oameni, cu posibilitatea ca aceștia să studieze în limba nativă. Cum, în prima jumătate a secolului al XVI-lea, românii formau o bună parte a populației Transilvaniei, tipărirea de cărți de cult în limba română a fost doar o formalitate.
Apariția unui număr de cărți cu puternic caracter calvin, tipărite în limba română la Sibiu – în special a Catehismului Românesc (1544) tipărit de Filip Moldoveanul (Philippus Maler/Philippus Pictor) în atelierul tipografic al lui Lucas Trapoldner – a făcut ca Mitropolia Ungrovlahiei din Țara Românească, cu sprijinul Patriarhiei de la Constantinopol, să ia atitudine. Astfel, continuând tradiția ieromonahului sârb Macarie (care înființa în 1508, la porunca lui Radu cel Mare, prima tipografie din țară), la curtea domnească de la Târgoviște a fost trimis un tipograf sârb cu numele de Dimitrije Ljubavic, cu scopul de a tipări cât mai multe cărți de rit ortodox în limba slavonă.
Acum își face apariția în poveste diaconul Coresi, care a deprins meșteșugul tipăririi în atelierul lui Ljubavic. Pentru că în Țara Românească – în contextul răspândirii calvinismului și a ideilor acestui curent religios – tipăritul cărților în limba română era interzis, dar și la presiunea judelui Brașovului și a unor nobili maghiari transilvăneni, Coresi și-a mutat atelierul la Brașov, acolo unde a tipărit 11 cărți în limba română, prima fiind Întrebare Creștinească apărută în 1560. Tot la sfârșitul secolului al XVI-lea au apărut, printre altele, Octoihul diacului Oprea (primul dascăl al școlii românești din Șcheii Brașovului) și Palia de la Orăștie (tipărită, la inițiativa nobilului maghiar Ferenc Geszti din Deva, de către fiul lui Coresi, diacul Ștefan).
Așadar, în concluzie, primele cărți tipărite în limba română au apărut cu girul otomanilor, cu banii nobililor maghiari protestanți, fiind tipărite în orașele săsești din sudul Transilvaniei de către diverși indivizi printre care și un român care a învățat meserie de la un tipograf sârb. Na, poftim!
Răspuns:
primile au fost tiparite de calugari ele se numeau envaghelii shi bibili
sper ca te am ajutat:)