de ce este cunoscut orasul piatra neamt
Răspunsuri la întrebare
Denumiri: Piatra lui Crăciun, Camena, Târgul Pietrei (sau Piatra), Piatra-Neamţ (din 1864). Cunoscut şi sub denumirea de "Perla Moldovei", Kiryat Sefer - cetate a cărţii şi a spiritului pentru evrei (la sf. sec. XIX).
Cea mai veche aşezare descoperită pe raza oraşului Piatra-Neamţ este cea de la Poiana Cireşului şi care aparţine mezoliticului (cca. 12.000 î.e.n.).
Săpăturile arheologice efectuate atestă locuiri străvechi, la Bâtca Doamnei, Ciritei, Lutărie, Văleni-Bolovoaia, Cozla şi Dărmăneşti, unde au fost descoperite fragmente de ceramică, obiecte de piatră şi silex aparţinând civilizaţiei Cucuteni(cca. 3.600 - 2.600 î.e.n.), epocii bronzului (mileniul II î.e.n.) şi civilizaţiei geto-dacice (sec. II î.e.n. - II e.n.). În urma săpăturilor efectuate în anii '50, au fost descoperite importante vestigii medievale la Bâtca Doamnei şi la Curtea Domnească.
Dacă civilizaţia eneolitică şi-a făcut simţită prezenţa prin frumuseţea ornamentaţiei ceramicii pictate şi prin formele acesteia, civilizaţia geto-dacică a dăruit unul dintre cele mai importante capitole ale istoriei oraşului prin dezvoltarea pe care au cunoscut-o aşezările fortificate de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu (sec. I î.e.n. - I e.n.). Acest fapt denotă existenţa unui puternic centru politic, economic şi spiritual, Petrodava fiind înscrisă de către Claudiu Ptolemeuîn cunoscuta sa Geographica. După cucerirea ei de către romani, aşezarea şi-a încetat existenţa, dar urmele descoperite atestă continuarea locuirii pe teritoriul municipiului. Astfel, un nivel de locuire al aşezării de la Lutărie datează din secolele V-VI.
Primele menţiuni scrise despre această aşezare sunt datorate Cronicii ruseşti (cca.1387-1392) şi documentelor ocazionate de expediţia regelui Sigismund de Luxemburg în Moldova în anul 1395. Dintre documentele interne, este menţionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruitMănăstirii Bistriţa două prisăci şi o "casă a lui Crăciun de la Piatra".
Deşi nu se cunoaşte momentul constituirii Curţii Domneşti - estimat a fi între 1468-1475 - aceasta a exercitat o puternică influenţă atât în plan economic, politic dar şi administrativ, chiar dacă ea nu a fost decât o casă voievodală, atingând apogeul în sec. al XVI-lea, după moartea lui Ştefan cel Mare. Astăzi, din complexul Curţii Domneşti nu se mai păstrează decât catedrala domnească (zidită între anii 1497-1498) şi turnul-clopotniţă (construit în 1499), cunoscut sub numele deTurnul lui Ştefan cel Mare, monument-simbol al oraşului Piatra-Neamţ.
La începutul veacului al XVII-lea târgul Piatra era un centru de producţie agricolă şi meşteşugărească. Cu timpul activităţile meşteşugăreşti şi comerciale s-au diversificat, astfel că sfârşitul sec. al XVIII-lea şi începutul sec. al XIX-lea impune Piatra ca cel mai important centru urban şi comercial al ţinutului Neamţ. La 8 noiembrie 1841 Gheorghe Asachi îşi deschidea "moara" de hârtie (în satul Văleni, pe locul numit Cetăţuia, în dreapta Bistriţei), prima de acest fel din Moldova, iar din 1852 va funcţiona şi fabrica de postav şi sumane a familiei Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere, mori, dezvoltarea oraşului ducând la construirea căii ferate Piatra-Neamţ - Bacău (15 februarie 1885) şi deschiderea filialei locale a Băncii Naţionale. În 1832 este amintită prima şcoală publică, iar în 1871 se construieşte primul "teatru" din Piatra-Neamţ.