De ce perioada migratiilor mai este numita ,,tacerii surselor"
Cosmynyca:
ai facebook?
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
1
Pentru ca, atunci cand migrezi din calea unui razboi, iti iei doar strictul necesar, nu te apuci sa iti cari toate lucrurile altfel te prinde inamicul si te omoara. Unele popoare migrau tocmai pentru a gasi noi surse de hrana sau pentru aur, argint. Sper ca te-am ajutat.
Ms mult!
Răspuns de
3
Perioada dintre secolele IV – VII a intrat în istoria Europei ca epoca Marii migraţii a popoarelor, declanşată de mai mulţi factori, care s-a soldat cu însemnate transformări sociale, politice, etnice, economice şi culturale. Un factor important în începerea Marii migraţii în Europa l-a constituit migraţia populaţiilor germanice determinată de creşterea demografică, schimbările în structura socială şi modul de viaţă al germanilor, răcirea climei în peninsula Scandinavă care a dislocat spre sud o parte a locuitorilor regiunii.
În antichitate germanii ocupau teritorii vaste în Europa Centrală şi Scandinavia. Cele mai însemnate triburi ale germanilor erau goţii, gepizii, alamanii, francii, saxonii, anglii, longobarzii etc.
Schimbările climatice, în special răcirea climei în spaţiul est-european şi siberian a pus în mişcare, succesivă, triburile hunilor, avarilor, slavilor, bulgarilor, ce s-au succedat în valuri, participînd la Marea migraţie a popoarelor ce a cuprins Eurasia. În secolele III – IV o ramură a goţilor, şi anume vizigoţii, se stabilesc în Moldova de sud, Cîmpia Munteană şi Transilvania. Potrivit datelor arheologice la începutul secolului al IV-lea d.Hr. în regiunile de cîmpie din afara Carpaţilor se constată o creştere a densităţii demografice ca urmare a prezenţei confederaţiei gotice. Vizigoţii îşi instituie dominaţia politică asupra populaţiilor din regiune cum ar fi dacii, sarmaţii (slavii) şi carpii. Ca urmare a acestor proces pe un spaţiu întins se produce o uniformizare culturală denumită de arheologi cultura Sîntana de Mureş-Cerneahov.
În mediul vizigoţilor apar primii creştini. Astfel, în anul 341 d.Hr. din imperiu, pentru a fi episcopul goţilor creştini este trimis Ulfila, care fiind alungat de germani se stabileşte la sud de Dunăre.
De la ei au rămas cîteva tezaure, cel mai bine cunoscut fiind cel de la Pietroasa (România). În timpul conlocuirii autohtonilor cu goţii au avut loc numeroase împrumuturi şi schimburi reciproce de obiecte şi podoabe.
Attila, regele hunilor (433-453)Schimbarea situației sociale şi politice din regiunea Dunării de Jos s-a produs în ultimul sfert al secolului al IV-lea. Dincolo de Nistru domina cealaltă ramură a goţilor, ostrogoţii, conduşi de regele Ermanaric. În anul 376 au apărut prin surprindere, dinspre stepele Asiei Centrale, hunii şi alanii. Ermanaric este ucis şi ostrogoţii sînt „preluaţi” în confederaţia hunică (confedereaţia cuprindea mai multe popoare, inclusiv pe slavi). Invazia hunilor produce o schimbare printre neamurile germanice din sud-estul Europei. Goţii se retrag la sud de Dunăre, iar hunii, aşezaţi în Pannonia, exercită o dominaţie indirectă şi asupra teritoriilor dacilor .
În antichitate germanii ocupau teritorii vaste în Europa Centrală şi Scandinavia. Cele mai însemnate triburi ale germanilor erau goţii, gepizii, alamanii, francii, saxonii, anglii, longobarzii etc.
Schimbările climatice, în special răcirea climei în spaţiul est-european şi siberian a pus în mişcare, succesivă, triburile hunilor, avarilor, slavilor, bulgarilor, ce s-au succedat în valuri, participînd la Marea migraţie a popoarelor ce a cuprins Eurasia. În secolele III – IV o ramură a goţilor, şi anume vizigoţii, se stabilesc în Moldova de sud, Cîmpia Munteană şi Transilvania. Potrivit datelor arheologice la începutul secolului al IV-lea d.Hr. în regiunile de cîmpie din afara Carpaţilor se constată o creştere a densităţii demografice ca urmare a prezenţei confederaţiei gotice. Vizigoţii îşi instituie dominaţia politică asupra populaţiilor din regiune cum ar fi dacii, sarmaţii (slavii) şi carpii. Ca urmare a acestor proces pe un spaţiu întins se produce o uniformizare culturală denumită de arheologi cultura Sîntana de Mureş-Cerneahov.
În mediul vizigoţilor apar primii creştini. Astfel, în anul 341 d.Hr. din imperiu, pentru a fi episcopul goţilor creştini este trimis Ulfila, care fiind alungat de germani se stabileşte la sud de Dunăre.
De la ei au rămas cîteva tezaure, cel mai bine cunoscut fiind cel de la Pietroasa (România). În timpul conlocuirii autohtonilor cu goţii au avut loc numeroase împrumuturi şi schimburi reciproce de obiecte şi podoabe.
Attila, regele hunilor (433-453)Schimbarea situației sociale şi politice din regiunea Dunării de Jos s-a produs în ultimul sfert al secolului al IV-lea. Dincolo de Nistru domina cealaltă ramură a goţilor, ostrogoţii, conduşi de regele Ermanaric. În anul 376 au apărut prin surprindere, dinspre stepele Asiei Centrale, hunii şi alanii. Ermanaric este ucis şi ostrogoţii sînt „preluaţi” în confederaţia hunică (confedereaţia cuprindea mai multe popoare, inclusiv pe slavi). Invazia hunilor produce o schimbare printre neamurile germanice din sud-estul Europei. Goţii se retrag la sud de Dunăre, iar hunii, aşezaţi în Pannonia, exercită o dominaţie indirectă şi asupra teritoriilor dacilor .
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă