Question

De comentat aceste epitete
" apele plang" , "stelele nasc "


SARA PE DEAL



Sara pe deal buciumul suna cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapara-n cale,
Apele plâng, clar izvorând în fântâne;
Sub un salcâm, draga, m-astepti tu pe mine.



Luna pe cer trece-asa sfânta si clara,
Ochii tai mari cauta-n frunza cea rara,
Stelele nasc umezi pe bolta senina,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ti-e plina.



Nourii curg, raze-a lor siruri despica,
Stresine vechi casele-n luna ridica,
Scârtâie-n vânt cumpana de la fântâna,
Valea-i în fum, fluiere murmura-n stâna.

Answer 1

„Sara pe deal”, poezie ce încarcă sufletul cititorului cu duioșie, liniște solemnă, melodie lentă, candoare, prin limbajul expresiv al acelui creator ce rămâne unic în literatura română până la sfârșitul timpurilor. Este o compoziție care surprinde în tonuri coloristice blânde și sunete armonioase lăsarea serii deasupra satului.

Versurile din prima strofă redau atmosfera vizualizată în plan teluric, amurgul coboară lin să învelească dealuri, turme de mioare, fântâni, salcâmi, iubita eului liric în așteptare. Tabloul e compus din imagini vizuale („turmele-l urc”, „Sub un salcâm, dragă, m-aștepți tu pe mine”) și din imagini auditive („buciumul sună cu jale”, „apele plâng”), care crează lectorului starea de somnolență, de visare. Apa, element primordial, fără de care nu există viață, capătă însușiri umane prin epitetul personificator „apele plâng”, susurul dulce și pur străbătând atmosfera liniștită a înserării.

A doua strofă este transpusă în spațiul cosmic prin motivele poetice cu valoare de simbol, frecvent întâlnite în opera eminesciană („luna”, „stelele”, „bolta senină”). Planul cosmic se întrepătrunde cu planul spiritual („luna trece sfântă și clară”, „ochii tăi mari”, „pieptul de dor”, „fruntea de gânduri ți-e plină”), „ochii” împletind în lărgimea lor conștiința, gândurile, dorurile, visele și visurile reprezentate de aștri. „Stelele nasc”, epitet personificator de o plasticitate deosebită, compun o imagine vizuală parcă infinită, tainică, pentru a reda starea de reverie, de visare a ființei omenești, de speranță, de așteptare a împlinirii visului.

Limbaj aparent simplist, joc candid de cuvinte uzuale, însă armonie, muzicalitate, reflexivitate, putere de exprimare a eului liric nemaiîntâlnită la alți poeți ai neamului nostru.

-----

Observații:
Dacă tema cere comentarea în câteva rânduri - de obicei, șase rânduri - a unor figuri de stil (cum a fost aici cazul celor două epitete personificatoare), orice elev de gimnaziu o poate face, urmărind următoarele detalii:
- identificarea figurii de stil (epitet, metaforă, personificare, comparație, antiteză etc) și precizarea acesteia
- identificarea și precizarea imaginii artistice pe care o creează (de ex. auditivă, vizuală, dinamică, statică)
- explicarea atmosferei create sau a stării, a sentimentelor pe care imaginile artistice le transmit cititorului
- includerea acestor elemente într-un mic text cu desfășurare logică, ținând cont de atmosfera generală sau de tema generală a creației.