de realizat o caracterizare a Marei, de cel puțin 300 de cuvinte, care să reflecte portretul moral, fizic și social al protagonistei și mijloacele de caracterizare prin care se realizează acest portret. Trăsăturile trebuie ilustrate prin secvențe semnificative din roman. Puteți compara personajul eponim și cu alte personaje asemănătoare din literatura română/universală.Vă rog să inserați și opinia voastră cu privire la viața și mentalitatea personajului, în raport cu evoluția existenței sale.
VA ROGGG DAU COROANA
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
0
Răspuns:
Hai ca poți e ușor .
Explicație:
Eu nu prea stiu ca sunt incepator
Răspuns de
1
Mara se inscrie in categoria personajelor feminine puternice, ambitioase si volitive. Portretul fizic,
prezentat la inceputul romanului sugereaza masivitate, stabilitate, fiind un factor de echilibru: "Muiere
mare, spatoasa si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vint. Mara sta ziua toata sub satra, in dorul
mesei de poame si de turta dulce".
Sufletul vaduvei, cu cei doi copii, este dominat de doua pasiuni: dra-gostea pentru copii si dragostea
pentru bani. Ea lupta sa asigure viitorul copiilor ei. Plina de energie neobosita, este precupeata si umbla
cu satra la tir-gurile de la Rodna si Arad. Banii strinsi ii imparte in trei ciorapi: unul pentru persida, altul
pentru Trica si al treilea pentru zile negre. Este o femeie chibzuita, desteapta, cu simtul practic, stie sa-si
plaseze banii. Impreuna cu Hubar incepe o afacere cu paduri, apoi inchirieaza podul plutitor de pe Mures,
banii obtinuti ii imprumuta cu dobinda.
Gesturile Marei, dupa felul in care pastreaza banii, se sublinieaza o zgircenie a ei: "Cind poate sa spuna
florinul ea-l saruta, apoi ramine asa, singura, cu banii intinsi pe masa, sta pe ginduri si incepe in cele din
urma sa plinga. "Mara cunoaste pretul si valoarea banilor "Mai presus de bani nu e nimic decit sanatatea
si voia buna. Banul are mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile". Pentru Mara, banii
reprezinta siguranta zilei de miine, stima si apre-cierea oamenilor: "Banul te ridica si in sufletul tau si in
gindul altora.".
Pe masura ce-i creste averea, Mara se schimba, fiind constient de noua sa pozitie in societate: vorbeste
mai apasat, se cearta mai putin si se tine mai drept ca odinioara. Obtinind banii cu greu, prin efort propriu.
Mara se desparte cu greu de ei. Desii isi iubeste copii, evita sa cheltuiasca bani pentru ei. Jucind rolul va-
duvei sarace, Mara obtine scutire de taxe pentru Persida. Desi a strins bani multi pentru zestre persidei,
dupa multa tirguieli cu a insusi ii da o suma de bani mult mai mica decit strinsese. De asemenea, nu re-
nunta la bani pentru a-l scapa pe trica de armata. Originalitatea personajului consta intr-un amestec dintre
sentimentul de gragoste pentru copii si ambitia de a agonisi tot mai multi bani, dar nu o dezumanizeaza,
nu-i modifica sentimentele, ea este foarte calculata.
Visul ei nu se implineste, dar Mara nu dramatizeaza situatia ci se adapteaza repede, luind viata asa cum
este. Astfel, nu o condamna pe fiica ei care sfidind societatea in care traieste fuge cu Nalt. Mara incearca
sa o inteleaga, fiind chiar mindra de atitudinea fiicei sale: "sa-i scrii, sa nu o invinovatesc ci o pling..., eu o
asteptsa vie, cind ii va fi prea greu, ca tot muumaii sunt ori ca nimeni in lumea acesta nu poate sa aiba
pentru dinsa atita durere ca mine"... Desi copii o dezamagesc, convingerea ei este ca: "Tot n-are nimeni
copii ca mine!".
Figura precupetei din Rodna domina intregul roman prin forta ei, prin trasaturile si complexitatea ei. Mara
este un caracer "bine determinat, o prezenta dominata de la inceputul si pina la sfirsitul romanului".
prezentat la inceputul romanului sugereaza masivitate, stabilitate, fiind un factor de echilibru: "Muiere
mare, spatoasa si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vint. Mara sta ziua toata sub satra, in dorul
mesei de poame si de turta dulce".
Sufletul vaduvei, cu cei doi copii, este dominat de doua pasiuni: dra-gostea pentru copii si dragostea
pentru bani. Ea lupta sa asigure viitorul copiilor ei. Plina de energie neobosita, este precupeata si umbla
cu satra la tir-gurile de la Rodna si Arad. Banii strinsi ii imparte in trei ciorapi: unul pentru persida, altul
pentru Trica si al treilea pentru zile negre. Este o femeie chibzuita, desteapta, cu simtul practic, stie sa-si
plaseze banii. Impreuna cu Hubar incepe o afacere cu paduri, apoi inchirieaza podul plutitor de pe Mures,
banii obtinuti ii imprumuta cu dobinda.
Gesturile Marei, dupa felul in care pastreaza banii, se sublinieaza o zgircenie a ei: "Cind poate sa spuna
florinul ea-l saruta, apoi ramine asa, singura, cu banii intinsi pe masa, sta pe ginduri si incepe in cele din
urma sa plinga. "Mara cunoaste pretul si valoarea banilor "Mai presus de bani nu e nimic decit sanatatea
si voia buna. Banul are mare putere, el deschide toate usile si strica toate legile". Pentru Mara, banii
reprezinta siguranta zilei de miine, stima si apre-cierea oamenilor: "Banul te ridica si in sufletul tau si in
gindul altora.".
Pe masura ce-i creste averea, Mara se schimba, fiind constient de noua sa pozitie in societate: vorbeste
mai apasat, se cearta mai putin si se tine mai drept ca odinioara. Obtinind banii cu greu, prin efort propriu.
Mara se desparte cu greu de ei. Desii isi iubeste copii, evita sa cheltuiasca bani pentru ei. Jucind rolul va-
duvei sarace, Mara obtine scutire de taxe pentru Persida. Desi a strins bani multi pentru zestre persidei,
dupa multa tirguieli cu a insusi ii da o suma de bani mult mai mica decit strinsese. De asemenea, nu re-
nunta la bani pentru a-l scapa pe trica de armata. Originalitatea personajului consta intr-un amestec dintre
sentimentul de gragoste pentru copii si ambitia de a agonisi tot mai multi bani, dar nu o dezumanizeaza,
nu-i modifica sentimentele, ea este foarte calculata.
Visul ei nu se implineste, dar Mara nu dramatizeaza situatia ci se adapteaza repede, luind viata asa cum
este. Astfel, nu o condamna pe fiica ei care sfidind societatea in care traieste fuge cu Nalt. Mara incearca
sa o inteleaga, fiind chiar mindra de atitudinea fiicei sale: "sa-i scrii, sa nu o invinovatesc ci o pling..., eu o
asteptsa vie, cind ii va fi prea greu, ca tot muumaii sunt ori ca nimeni in lumea acesta nu poate sa aiba
pentru dinsa atita durere ca mine"... Desi copii o dezamagesc, convingerea ei este ca: "Tot n-are nimeni
copii ca mine!".
Figura precupetei din Rodna domina intregul roman prin forta ei, prin trasaturile si complexitatea ei. Mara
este un caracer "bine determinat, o prezenta dominata de la inceputul si pina la sfirsitul romanului".
stephjp:
mulțumesc multtttt
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Matematică,
8 ani în urmă
Biologie,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă