Question

de scris despre un profesor

Answer 1

Profesorul preferat
Îl avem cu toții. Chit că ne place sau nu școala, toți am avut la un moment dat sau avem încă un profesor preferat. Este cel care de-a lungul orelor predate ne-a influențat mult mai mult decât ceilalți. În mod pozitiv sau negativ, știți vorba aia: Zi-mi cu cine te împrietenești, ca să-ți zic cine ești. Fiecare își alege propriu model în viață și de multe ori vedem aceste modele la profesorii cu care trecem prin toate stadiile copilăriei: școala primară, gimnaziu sau liceu. Poate facultate mai departe, însă la facultate deja nu mai ai modele (sau mai ai?) încercând ca tu să fii propriu tău model. Cel puțin așa gândesc eu.

Eu mi-am descoperit profesorul preferat mai târziu decât a apărut. Nu mi-am dat seama mulți ani ce om am în față, la catedră. Prin faptul ca mi-a pus primul meu 4 din toți anii mei de școala , am crezut ca nu o voi plăcea niciodată. Și am crezut așa încă 2 ani, până când a venit anul final de gimnaziu, atât de înfricoșătoarea clasă a 8-a. Atunci când toată lumea din jurul tău punea presiune pe tine, să înveți, să înveți, și după asta, mai lasă mamă calculatorul, învață !, era totuși cineva care știa să te și încurajeze. Era profesoara de fizică, cea a cărei materii te face să înnebunești. „…cei mai mulţi profesori de fizică au cel puţin o trăsătură dominantă, care îi ajută în mod sigur să fie ţinuţi minte: fie glumele fără sare şi piper, fie timbrul vocal care-ţi molestează timpanul, fie notele care-ţi înnebunesc părinţii. Sunt, pe de altă parte, aceia care ştiu să se facă plăcuţi, deşi materia lasă de dorit. Cert este că, la prima reuniune de liceu, cel puţin 8 oameni din clasă vor pune una din întrebarile: „ce-o mai face profesorul de fizică? Tot aşa –inlocuiţi cu ce se potriveşte– o mai fi?”. Acesta e modul în care, pe blogul lui, fostul meu coleg de bancă face o mică prezentare generală a majorității profesorilor de fizică. Printre aceștia se află și cel pe care eu l-am ales ca model. Clasa a 8-a m-a determinat în concluzie să o aleg ca profesor preferat, fie că știam că e posibil să nu îmi mai predea peste câteva luni. Am ales să merg pe linia de uman, nefiind niciodată bun la matematică sau biologie. Cu chimia m-am înțeles mai bine în primii 3 ani, când, la fel ca la fizică am avut un profesor excelent. Diferența a făcut-o faptul că, fie ea și filieră umană, fizică tot am făcut și în continuare. Cu cine? Cu același profesor pe care speram să-l văd la catedră în prima oră de fizică. După cum am spus, nu am fost un geniu la matematică. La fizică însă am aproape numai medii de 10 în liceu, asta în condițiile în care la materii ca latină, română sau istorie aveam 8 sau 9. De ce? E o întrebare mai mult retorică. Un profesor te poate face să-ți placă materia lui. Pur și simplu îți intră în subconștient. Te trezești la final de an cu cea mai mare medie la materia la care nu credeai ca esti bun, și te întrebi … cum așa? A trecut un an fără să-mi dau seama că de fapt îmi place fizica? Sau m-a anesteziat cumva profesoara, ajutându-mă în ultima zi de școală să mă trezesc ca dupa un somn foarte lung, după care nu simți oboseala pe care ai acumulat-o zilele trecute ? Indiferent care este dintre astea, profesorul tău preferat te face să vii la ora lui cu plăcere, și să pleci satisfăcut, că ai mai învățat ceva.