de scris obiceuri speciale din zona bucovinei
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Se spune că iernile sunt cele mai frumoase aici, în Bucovina. Însă bucuria adevăratei Sărbători este, aici, Paștele. Sărbătorirea Sfintelor Paști este prilej de mare bucurie pentru bucovineni și începe cu mult înainte, o dată cu Duminica Floriilor. Sărbătoarea Floriilor este cunoscută în Bucovina sub denumirea de Duminica Stâlparilor, iar semnele din această zi sunt interpretate ca prevestiri pentru anul în curs. Se spune că după cum va fi timpul în ziua de Florii, aşa va fi şi în ziua de Paşti, iar dacă de Florii ies broaştele, atunci vara va fi frumoasă.
În pitoreştile comune Vama, Fundu Moldovei, Pojorâta, Sadova, Voroneţ, Iacobeni, Mestecăniş ş.a., dar şi în oraşele Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei, Rădăuţi – cele mai bogate în obiceiuri tradiţionale – Naşterea Domnului este vestită prin colinde deosebite, de o mare varietate, unele de sorginte creştină, referitoare strict la Naşterea Pruncului („O, ce veste minunată/În Betleem ni se-arată/Că a născut Prunc/Prunc din Duhul Sfânt/Fecioara curată”; „Astăzi s-a născut Hristos/Mesia, chip luminos/Lăudaţi şi cântaţi/Şi vă bucuraţi”), altele laice, vizând anumite categorii socio-profesionale (preoţi, păstori, pescari, vânători, soldaţi, flăcăi şi fete de măritat etc.), majoritatea acestora fiind oarecum comice, legate de preocupările şi îndeletnicirile oamenilor. Unele colinde de acest tip sunt „asezonate” cu scenete de teatru popular jucate pe la casele gospodarilor, la uşi şi ferestre dar şi în interiorul locuinţelor, în faţa mesei încărcate de colaci, mere, nuci şi alte bunătăţi care se dăruiesc apoi interpreţilor. Toate aceste colinde constituie o chintesenţă a spiritualităţii creştine a neamului, expresii foarte sugestive ale ethosului arhaic românesc, şi ele poartă diverse denumiri în funcţie de zonele ţării: moş-ajun, colindiş, piţărăi, cucuţat, cântece de stea.Cele mai multe obiceiuri de iarnă se referă, fireşte, la Pluguşor, principalul „ingredient” al Sărbătorilor, denumit şi Buhaiul, Plugul, Urătură etc., în funcţie de zonele etnografice. Cetele de urători merg la casele oamenilor pentru a le ura sănătate, rodnicie şi belşug al semănăturilor, spor şi noroc în viaţa personală, acompaniindu-şi toate aceste mesaje de bice, clopoţei, buhaiuri, mânaţi de liderul alaiului, denumit vătaf. În satele cu tradiţie, urătorii sunt costumaţi după specificul local (iţari, cămăşi brodate, brâie şi chimire, sumane, cojoace ornamentate), însoţiţi de muzicanţi populari care merg pe lângă Plugul tras de boi sau cai.
Din ansamblul manifestărilor tradiţionale de iarnă nu lipsesc jocurile de măşti, obicei răspândit pe tot teritoriul ţării dar făcând faima Bucovinei, majoritatea pierzându-şi caracterul ritualic de odinioară şi devenind laice, cu personaje animaliere sau umane: capra, ursul, calul, ţapul, moşii, babele, soldaţii, ţiganii, doctorul, vânzătorul etc.
Eu ți-am spus obiceiuri doar de Paște și de iarnă.