Question

Definitia explicativa a verbelor predicative si nepredicative

Answer 1

Verbele predicative: pot forma singure predicatul unei propozitii, de exemplu: a citi, a merge, a zicce etc.
Verbele nepredicative pot fi: 
Copulative: formeaza predicatul nominal impreuna cu un nume predicativ; verbele copulative sunt: a fi, a deveni, a insemna, a ramane, a ajunge, a iesi, a se naste, a se face, a parea, a se chema, a se numi.
Auxiliare: ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse; verbele auxiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.

Answer 2

PREDICATÍV, -Ă, predicativi, -e, adj. 1. (Gram.) Care formează sau poate forma predicatul (1); referitor la predicat. *Verb predicativ = verb care poate forma singur predicatul unei propoziții. Nume predicativ = nume care, împreună cu unverb copulativ, formează predicatul unei propoziții. Propoziție predicativă = propoziție care îndeplinește rolul de numepredicativ. 2. (Log.) Care se referă la predicat (2), care aparține predicatului. - Din fr. prédicati
NEPREDICATÍV, -Ă, nepredicativi, -e, adj. (Despre verbe) Care nu poate forma (singur) predicatul. – Ne- +predicativ.