Demonstrati ca Moara cu Noroc este o nuevla realista. Multumesc anticipat
Răspunsuri la întrebare
Avem de conceput un eseu în care să încadrăm „Moara cu noroc” în curentul literar al realismului. Să nu uităm de structura pe care trebuie să o avem la eseu: introducere, cuprins și încheiere.
Astfel, în introducere poți să scrii câteva caracteristici ale literaturii lui Ioan Slavici sau să vorbești puțin despre concepția sa despre artă.
- Spre exemplu, poți menționa că a ilustrat latura ardelenească a spiritului românesc și că a fost un întemeietor de școală și direcție literară. Avea o viziune realist-obiectivă asupra universului existențial al satului și târgului de provincie. De asemenea, în viziunea lui, opera literară trebuie să fie națională și să aibă rol moralizator.
La cuprins vom încadra nuvela în realism și vom menționa niște trăsături realiste. Mai apoi vom menționa tema nuvelei și o vom ilustra cu două scene, iar la final ne vom concentra pe elementele de compoziție.
- Ca exemplu putem lua reflectarea veridică a realității. Se referă la faptul că nuvela este concepută dintr-o perspectivă cât mai obiectivă, fiind lipsită de idilizare. Ne este ilustrat mediul porcarilor, al satului, al justiției ( corupția în justiție: judecătorul îl eliberează pe Lică din arest pentru că are și el turme de porci în grija lui, dar mai ales pentru că Vermesy este prieten cu judecătorii).
- În plus, nuvela ne ilustrează diferite tipuri de etnii, așa cum era Transilvania la final de secol XIX, fiind plină de români, evrei, țigani, maghiari și germani.
- Un alt exemplu este tiparul de personaj specific ilustrat de către scriitorii realiști, acela fiind arivistul. Vei prezenta etapele involuției lui Ghiță din momentul în care se mută la moara cu noroc, până la uciderea Anei. Vei insista pe strămutarea lui din locul care îi era familiar și stabilirea într-un loc de care el nu aparținea, dar unul care îi este favorabil pentru a se îmbogăți pe plan material (mediul porcarilor, lumea fărădelegii unde oamenii aceștia erau protejați de reprezentanții legii).
În continuare, vei vorbi despre temă. Tema combină două tehnici narative – crearea iluziei vieții și analiza psihologică – autorul prezintă pe tot parcursul acțiunii efectele dezumanizante ale obsesiei înavuțirii. Aici avem scene relevante care trebuie ilustrate, precum în capitolul al V-lea.
- Avem prima confruntare între Ghiță și Lică, apariția lui Lică a treia oara la Moara cu noroc lovindu-l din plin pe Ghiță, căci de această dată îi amenință cel mai de preț lucru pe care-l are: banii.
- Vom insista pe reacția lui Ghiță în momentul în care i se cere asta: „rămase câtva timp încremenit și cu ochii țintiți la dânsul”, pe tensiunea care se intensifică în momentul în care Lică îl ironizează „te-ai făcut blând ca un mielușel” pentru că nu-i mai opune rezistență.
- Vei putea menționa și modul impunător cu care Lică îi cere inițial lui Ghiță cheile de la sertarul cu bani.
O altă scenă relevantă pentru ilustrarea temei o găsim în capitolul al XI-lea.
- Aici este ilustrat procesul de la Oradea Mare. Acest moment este perfect pentru a ilustra corupția din justiție, dar și forța de manipulare a dominatorului care nu se teme de nimic când are în spate oameni puternici care-l susțin. Lică este liniștit aici, nimic nu-l ia prin surprindere. Acesta răspunde diplomat la întrebări când îi vine rândul, iar când i se arată dovezi care ar putea să-l incrimineze, cuțitul și biciul, știe cum să-și mascheze emoțiile și să pară indiferent. Când vine rândul lui Ghiță, acesta ajunge să mintă, neputând spune adevărul, dar scăpânu-i pe Săilă și Buză Ruptă.
La a treia cerință, îți vei alege elementele de compoziție dorite și vei detalia semnificația lor. Spre exemplu, poți vorbi despre titlu.
- Titlul este ironic, „Moara cu noroc” fiind numele hanului aflat la răscruce de drumuri. Norocul este înșelător și mai mult o ispită pentru omul slab. În capitolul al II-lea, afirmația „moara a încetat a mai măcina și s-a prefăcut în cârciumă” și imaginea antitetică a celor două mori: cea adevărată, „părăsită, cu lopețile rupte” și moara-cârciumă, care prosperă după venirea lui Ghiță, scoate în evidență motivul locului blestemat.
- Conflictul este de natură exterioară și interioară. Cel exterior fiind ilustrat între Ghiță și Lică Sămădăul, iar conflictul interior e un conflict moral între valorile etice cunoscute și ispita răului căruia nu-i poate rezista. Mai avem și conflictul psihologic (între rațiune și pasiune: dorința de a rămâne om/setea de îmbogățire)
În încheiere, vei scrie câteva fraze despre modul în care vede Slavici lumea de la sfârșit de veac XIX: o lume coruptă, nelegiuită, în care săteanul sărac și modest, dar cinstit nu ar trebui să intre. (Aceasta este doar o sugestie, dacă ai o idee mai bună, o poți scrie pe a ta).
Pentru mai multe informații în legătură cu „Moara cu noroc” drept nuvelă realistă, poți accesa linkul de mai jos:
https://brainly.ro/tema/2499344
Spor la teme!
#SPJ2