denumiti si precizati localizarea tesuturilor: vegetale,cambiu,epiderma,lemnos,endoderma
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
După gradul de diferențiere a celulelor se disting:
Țesuturi embrionare (numite și meristematice sau formative);
Țesuturi definitive.
După forma celulelor, țesuturile pot fi:
parenchimatice: formate din celule izodiametrice (celule ce au cele trei dimensiuni egale sau aproape egale);
prozenchimatice: formate din celule heterodiametrice (celule ce au diametrul longitudinal de cel puțin patru ori mai mare decât celelalte două dimensiuni).
După poziția pe care o ocupă în organele plantelor:
Apicale - în vârful rădăcinii, tulpinii, ramurilor, determinând creșterea acestora.
Intercalare - se întâlnesc la plantele graminee deasupra nodurilor și determină creșterea în lungime a internodurilor.
Laterale - sunt dispuse în jurul axului plantei, determină creșterea în grosime.
După origine:
Primordiale - sunt cele care apar din primele diviziuni ale zigotului (celula ou) și alcătuiesc embrionul seminței.
Primare - iau naștere din cele primordiale.
Secundare - cambiul și felogenul.
Cambiul libero-lemnos este zona generatoare libero-lemnoasă; apare între elementele de lemn și de liber primar, generând spre exterior liber secundar și spre interior elemente de lemn secundar.
Cambiul subero-felodermic (felogenul) este zona generatoare subero-felodermică – generează suber secundar spre exterior și feloderm spre interior.
Țesuturile definitive conțin celule specializate, care nu se mai divid.
Ele pot fi:
a)Țesuturi de apărare, formate din unul sau mai multe straturi de celule care acopera organele. Acestea sunt în general unistratificate suberificate și vii. După origine sunt primare (epiderma, exoderma, endoderma, caliptra) și secundare ( suber, periderma, ritidom). Organele tinere sunt acoperite cu epiderma, formată de regula dintr-un singur strat de celule.
b)Țesuturi fundamentale - produc sau depozitează substanțe. Unele țesuturi fundamentale depozitează apa-țesuturi acvifere (la plante din zone secetoase) sau aer-țesuturi aerifere (la plante acvatice).
c)Țesuturi conducătoare - transporta seva. Vasele lemnoase ale angiospermelor se numesc trahee. Prin ele circula seva brută. Celulele cilindrice, dispuse cap la cap, își pierd citoplasma si raman peretii celulari formand tuburi. Vasele liberiene sunt formate din celule vii. Prin ele circula seva elaborata. Vasele se grupeaza, formand fascicule, si sunt insotite de celule cu rol de hranire si de sustinere. La plante cu cresteri anuale apare un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos. El produce tesut liberian spre exterior si lemnos spre interior,determinand ingrosarea radacinii si tulpinii. El functioneaza diferit primavara si toamna, rezultand de aici cunoscutele inele anuale de crestere.
d)Țesuturi mecanice (de susținere) - dau organelor rezistența necesara pentru a sustine greutatea propriului corp,in conditiile actiunii unor forte externe. Ele sunt formate din celule cu pereti ingrosati. Tesutul mecanic la care celulele au peretii ingrosati neuniform se numeste colenchim, iar la cel care ingrosarea este uniforma se numeste sclerenchim.
e)Țesuturi secretoare - sunt formate din celule care produc si elimina diferite substante: rășina, nectar, latex, mucilagii etc.