Question

Deodată, în fața mea s-a oprit o copilă, o adolescentă, poate o tânără. Experiența de rătăcitor mă învățase că în lumile noi nimic nu-i mai greu de intuit ca vârsta. Se oprise și mă privea drept în ochi. Avea gâtul de lebădă, iar părul roşcat.

– Îți place? mi-a spus în loc de orice introducere.

– De unde ştii? am întrebat-o în același stil familiar.

– Eşti un rătăcitor, nu-i aşa? Un explorator perpetuu. Izolat, serios şi puțin suficient, nu-i aşa?

Ce să-i fi răspuns? Că un exuberant nu poate fi rătăcitor solitar, că un tânăr sociabil n-ar fi în stare să navigheze decenii spre a transmite din an în an Pământului părăsit pe veci câteva date despre un colţ de galaxie? Că tocmai pentru o astfel de carieră am fost modelat?

A reluat singură:

– Nu-i nevoie de nici un răspuns. Îmi ajunge surâsul, tot ce are un solitar mai de preţ.
Am continuat împreună promenada matinală. Fata nu voia să-şi dezvăluie numele.

– Ce rost ar avea? Mâine pleci şi numele meu va pieri odată cu tine. Numeşte-mă cum vrei. Numele meu o să-ți aparțină. Nu vei avea decât să-l uiț. 1. Transcrie ,din textul dat , cate un predicat verbal exprimat prin verb la: Indicativ: prezent, perfect compus, mai-mult-ca-perfect, imperfect , viitor. Si acum la Cnjunctiv: prezent , perfect. Va rog ajutati-ma!!!!

Answer 1

prezent : stii
perfect compus : s-a oprit, am intrebat
ma-mult-ca-perfect : invatase
imperfect : voia
viitor : va pieri
conjunctiv prezent : sa navigheze
conjunctiv perfect : sa fi raspuns