Descrie în 10-15 randuri atmosfera unei zile ploioase de toamna . Dau coronița !
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
4
Toamna este un anotimp pe cat de frumos si de colorat de frunzele care cad, pe atat de friguros si de ploios.
In timp ce eram afara, ploaia veni peste oras. Nu ploua tare, dar era destul cat sa ai nevoie de o umbrela. Frunzele ude erau demne de o sedinta foto, iar norii erau de un plumburiu de nedescris! Eu si prietenii mei saream in balti fara a ne mai gandi ca ne murdarim. Profitam de copilarie, cea mai frumoasa perioada a vietii. Ne distram de minune facand asta!
Vantul batea, luand frunzele pe sus intr-un minivartej care aducea, o data cu praful, frumusete.
Pentru cateva momente eu si ai mei prieteni am uitat de telefoane si de jocurile de pe calculator si ne-am bucurat, demn de o zi ploioasa cat am putut de tare de copilarie! Atmosfera unei zile ploioase de toamna e una minunata in care nu te poti plictisi. In timpul ploii poti si sa admiri natura, si sa te joci, si sa vorbesti cu prietenii tai. E minunat!
In timp ce eram afara, ploaia veni peste oras. Nu ploua tare, dar era destul cat sa ai nevoie de o umbrela. Frunzele ude erau demne de o sedinta foto, iar norii erau de un plumburiu de nedescris! Eu si prietenii mei saream in balti fara a ne mai gandi ca ne murdarim. Profitam de copilarie, cea mai frumoasa perioada a vietii. Ne distram de minune facand asta!
Vantul batea, luand frunzele pe sus intr-un minivartej care aducea, o data cu praful, frumusete.
Pentru cateva momente eu si ai mei prieteni am uitat de telefoane si de jocurile de pe calculator si ne-am bucurat, demn de o zi ploioasa cat am putut de tare de copilarie! Atmosfera unei zile ploioase de toamna e una minunata in care nu te poti plictisi. In timpul ploii poti si sa admiri natura, si sa te joci, si sa vorbesti cu prietenii tai. E minunat!
Claudiu1234566:
Iubesc acest răspuns <3 .
Răspuns de
1
Pe jos, frunzele copacilor formau un covor ruginiu. Norii nu lăsau nici o rază de lumină să pătrundă prin "zidul" cenușiu pe care îl formau pe cerul care parcă plângea fără oprire. Pe stradă vezi doar doi trei oameni grăbiți cu umbrele în mâna trecând nepăsători pe lângă un cerșetor la marginea drumului, care abia mai suporta frigul. Ploaia părea că nu se mai oprește, norii parcă nu voiau să se mai risipească. Zîmbetele- amintiri frumoase care se stergeau încet, încet, rămânând doar o idee vagă a ceva ce era o mare de culori şi fericire. Cerul plângea şi oamenii la fel, singurul lucru care le rămânea era speranța că norii nu vor mai sta în calea razelor călduroase ale soarelui. Dar stii, uneori cel mai important lucru e speranța că poate se va întâmpla ce îți doresti.
Alte întrebări interesante
Limba română,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Limba română,
8 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Fizică,
9 ani în urmă
Biologie,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă