Descrie în câte un enunț(4 enunțuri în total) , cultura sau tradițiile:
1. Moldovenilor
2. Țiganilor
3. Găgăuzilor
4. Rușilor
Vă rog mult enorm! Dau coroana și ma abonez, orice!!! Urgent!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:
Moldova:
Cultura oricărei ţări se formează pe baza caracteristicilor ei distinctive, pe ceea ce s-a reuşit să se transmită prin secole şi milenii, fără a se pierde. În acest sens, vorbind despre cultură, merită în primul rând se ne oprim asupra tradiţiilor şi obiceiurilor, iar într-o ţară pitorească ca Moldova acestea sunt din abundenţă.
Tradițiile în Moldova se manifestă în astfel de domenii ca muzica şi dansul, bucătăria tradițională, vinificaţia, lucrările artiştilor populari şi, bineînţeles, obiceiurile, fără de care nu se petrece niciun eveniment important moldovenesc, de exemplu, sărbătorile, care sunt iubite mult în Moldova! Începând chiar cu faimosul Mărțișor. Aceasta sărbătoare este victoria mult aşteptată a primăverii asupra iernii, care începe la 1 martie. În această zi, toţi locuitorii Moldovei se felicită reciproc şi îşi dăruiesc mici ornamente în formă de două flori, agăţate pe un fir – mărțișorii. Pe parcursul întregii luni martie aceste ornamente se poartă pe haine, iar la sfârşitul lunii se leagă de creanga unui copac şi se spune o dorinţă. În Moldova, toţi sunt siguri că ele se realizează!
Tigani:
Cultura și tradițiile romilor/țiganilor a constituit liantul atractiv pitoresc specific spațiului roditor românesc, unde acest popor, timp de jumătate de mileniu, și-a acumulat bucuriile și necazurile într-o singură gamă existențială, care la un moment dat necesita a fi explorată și exteriorizată. Poporul, care o viață întreagă nu a avut alt acoperiș decât cerul, iar așternut pământul, fiind atras mereu de lărgimea neîngrădită a orizontului, a trezit voit atenția presei interbelice românești, generând un motiv de inspirație exotică pentru pana jurnaliștilor, care au redat originalitatea tradițiilor și culturii reverice, păstrate și promovate de romi. Studiul de față va cuprinde câteva relatări publicistice aferente manifestațiilor cultural-artistice și tradițiilor specifice romilor din România interbelică: Concursul Tarafurilor de Lăutari (Parada breslelor) la Expoziția „Luna Bucureștilor”(1935); Premiera filmului „Țiganii” (interpreți principali – actorii Teatrului „Romen” din Moscova; Mosfilm, 1936) la cinematograful „Vox” din București; Reprezentația jubiliară semicentenară a operetei „Voievodul țiganilor” (autor: Johann Strauss fiul) pe scena Operei Române (01.03.1937); reportajul aferent petrecerii unei nunți a țiganilor lăieți (căldărari) din preajma orașului Blaj; reportajul despre îndeletnicirile tradiționale și unele obiceiuri păstrate de romi/țigani „poporul faraon”; reportajul despre „Sărbătoarea romilor nomazi Sf. Ermeu (cel care a creștinat primii țigani)”. Totodată, va fi evidențiată prima manifestație cultural-artistică națională „Mare Festival Artistic-Cultural” (18-25 martie 1934, București), organizată de Uniunea Generală a Romilor din România, cu următorul program: Conferință „Originea, istoria și emigrația romilor în Europa”, ținută de G.A. Lăzurică (voievodul romilor); piesa „Rivalii” (autor: domnul Gal, publicist rom); Defilare alegorică a breslașilor romi; Quartet muzical; O nuntă țigănească, cu cântece și dansuri vechi, de origine indiană.