Question

descrie organizarea obstii satesti din secolele Vl-Vlll

Answer 1

Dupa retragerea aureliana, populatia daco-romana care a refuzat sa se retraga la sud de Dunare odata cu administratia romana a continuat sa vietuiasca pe aceste mewleaguri. Oamenii de aici erau organizati in obsti satesti teritoriale traditionale.   Datorita afkuentei crescade de valuri de populatii barbare, viata urbana se reduce mult creascand in schimb accentuarea societatilor rurale care erau de mai mica intindere si care se puteau refugia mai usor din fata valurilor invadatorilor barbari. Aceste sate, caci aceasta era obstea, aveau un teritoriu alcatuit prin alipirea, adesea la distante mari, a unor zone deosebite de munca. Satele aveau parte la munte, parte la padure, la apa (rau sau balta), la islaz (pasune), la livezi, la campul de cultivat, la vatra satului.In cadrul satelor se observa existenta unui cadru social democratic avand de acum o baza teritoriala, dar fara a avea insa o organizare politica.Denumirea de sate a acestor asezari provine din latinescul fossatum precum si din cuvantul catun  care era de origine tracica.In timpul mileniului intunecat izvoarele istorice si arheologice se vor reduce datorita valurilor de barbari care au provocat pagube si moarte. Caracterele obstilor de la sate:a).  Aveau caracter teritorial: obstea putea fi vazuta ca o asociatie de tarani, organizata pe baza unui suprafete de teren care era  stapanit in comun. Aceasta suprafata de teren era denumita prin termenul tracic sau geto-dacic MOSIE.   Dupa invazia slavilor termenul de  mosie va fi inlocuit sau va circula in paralel cu denimirile slave  urmatoare: ocina, dedina, bastina, ce aveau semnificatia  de proprietate ereditara.  b). De asemenea aveau si un aracter agrar si pastoral: obstea sateasca va permanentiza  vechile indeletniciri traditionale ale geto-dacilor cu privire la  agricultura si pastorit,  stiindu se ca cea mai mare parte a populatiei se ocupa cu agricultura si doar o mica partte avea dept activitate lucrativa cresterea vitelor.
Ca organ de conducere a obstii se afla adunarea generala a obstii. Ea era formata din barbati cu varste intre 18 si 30 de ani. Participarea femeilor era incerta, dar se presupune ca nu aveau acces la sedintele adunarii satului. Ceea ce este cert se stie ca femeile faceau parte din adunare doar atunci cand se discutau probleme cu privire la bunurile lor. Adunarea era convocata prin viu grai si se idesfasura la casa obstii ori in zilele de sarbatoare la biserica (in general se tineau duminicile). Rolul  ei era de a rezolva, lamuri, clarifica probleme legate de averea obstii, de organizarea muncii in comun, de atribuirea de terenuri, de prevenirea si solutionarea posibilelor conflicte sau neintelegeri dintre membri obstii etc. Sateanul avea dreptul de folosinta la toate partile componente ale mosiei sale, in calitatea sa de component al cetei satului - stapanul si administratorul mosiei satului. Din suprafata terenului satului  unele portiuni de pamant apartineau  familiilor (casa cu curtea, livezile, curaturilor), alte portiuni de pamant  erau folosite in comun: apele, padurea, pasunile etc. Campul  sau mai bine zis suprafata arabila formeaza o stapanire individuala cu loturi dine delimitate intre ele si erau lucrate fiecare de catre o familie, dar, in acelasi timp, este o stapanire comuna a obstii, deoarece aceste loturi agricole se puteau schimba periodic prin tragerea la sorti sau prin imputernicire directa.Pana la nasterea statelor feudale, chiar si o vreme dupa aceea, au functionat asocierile de obsti. Asocierile de obsti satesti libere se realizau  din necesitatea de a apara teritoriul obstei, vitele si granele, de cotropirea din afara si de eventuala anarhie ce putea sa ia nastere la un moment dat in cadrul obstei satesti.