Descrie situatia social-economica postbelica a României.
Dau 15 puncte !!!!!!!!!!!!
Răspunsuri la întrebare
Răspuns:România a fost una dintre țările puternic afectate de criza economică. Expunerea mare pe care a avut-o la speculațiile imobiliare, precum și dependența de capitalul băncilor străine au condus la o cădere economică abruptă. La acestea s-a adăugat și contracția piețelor – scăderea consumului intern și reducerea drastică a exporturilor. Ca și cum contextul internațional profund defavorabil nu ar fi fost suficient, măsurile luate începând cu anul 2009 au dat dovadă de lipsă de inspirație. Debutul crizei a găsit România în stadiul de negare, instituțiile abilitate au lansat teza potrivit căreia criza nu ne va afecta, iar atunci când a devenit evident că acest lucru nu se va întâmpla nu exista o viziune unitară, un plan de acțiuni pregătit pentru combaterea crizei. Ca rezultat, au fost adoptate haotic reglementări care nu au reușit să impulsioneze piața muncii și nici să asigure o incluziune socială adecvată. Orientarea a fost mai degrabă una axată pe obținerea cu orice preț a unui echilibru macroeconomic fragil. De mai bine de 2 decenii, orientarea politicilor publice în România a vizat stabilitatea macroeconomică pe termen scurt; acest deziderat a fost parțial atins prin practicarea unor politici structurale dure și austere. Prețul plătit pentru stabilitatea macroeconomică obținută a fost acela că s-a redus potențialul de creștere al PIB-ului, creștere care să permită reducerea decalajelor față de statele membre ale Uniunii Europene. Estimările realizate de analiști1 relevă faptul că, pentru a atinge 60% din media UE la PIB/locuitor ajustat, România ar trebui să crească, timp de zece ani, cu 2% mai rapid decât media UE. Accelerarea procesului de intrare în zona euro fără a deteriora echilibrele macroeconomice presupune existența și promovarea unor politici publice adresate economiei reale. Flexibilizarea forțată a pieței muncii nu poate fi benefică pentru angajați câtă vreme nu se păstrează un echilibru între celelalte condiții structurale, astfel încât să crească rata ocupării, să scadă inegalitatea și să existe mecanisme eficiente de protecție socială în perioada de tranziție de la un loc de muncă la altul, de la activitate la inactivitate și șomaj sau de la șomaj și inactivitate înapoi la activitate.