Descrieți-l pe Mihai Viteazul! Dau coroana și 54 puncte! Urgent
Răspunsuri la întrebare
Răspuns de
5
A reusit ceea ce nici un alt domnitor roman nu izbutise pana atunci: unirea celor trei tari romane. Si a devenit astfel - pentru generatiile care i-au urmat - un simbol al luptei pentru independenta si unitate. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii. Acesta a fost Mihai Viteazul, fiul lui Patrascu cel Bun (si el domnitor al Tarii Romanesti intre 1554 si 1557).
Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.
Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).
Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.
In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.
Mihai Viteazul s-a nascut in 1558 (sau in 1557 - dupa unii istorici), iar la numai 30 de ani ocupa deja prima functie in ierarhia administrativ - politica a tarii: Ban Mic (sau Banisor) de Mehedinti - un fel de prefect al zilelor noastre. Cariera sa continua, tot in 1588 fiind declarat Mare Stolnic (in timpul domniei lui Mihnea Turcitul), iar in 1591 devine Mare Postelnic (in domnia lui Stefan Surdul). Dupa ce, din 1592, este Mare Aga si chiar Ispravnic, devine in 1593 Mare Ban al Craiovei (in timpul domniei lui Alexandru cel Rau) - cea mai inalta demnitate pana la cea de domnitor. In acelasi an 1593, Inalta Poarta Otomana il numeste - in luna septembrie - domn al Tarii Romanesti. Intrarea sa in Bucuresti si ocuparea efectiva a tronului au avut loc la 11 octombrie 1593.
Strateg iscusit, imbinand talentul diplomatic cu actiunea militara, Mihai Viteazul a reusit sa puna in scurt timp bazele unui sistem de aliante antiotomane, capabil sa duca la sporirea rolului Tarii Romanesti pe plan extern. Astfel, in 1594, dupa mai putin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", o alianta a puterilor crestine impotriva turcilor, incheind si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) si cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioada).
Aproape imediat incep luptele cu Imperiul Otoman, multe dintre acestea terminandu-se cu victorii rasunatoare, Calugareni (1595) si Giurgiu (in acelasi an) fiind doar doua dintre locurile in care romanii condusi de marele domnitor i-au infrant pe turci. In scopul restabilirii hotarului natural al Tarii Romanesti de pe Dunare, Mihai Viteazul porneste campanii militare indraznete la sud de fluviu, dand batalii grele la Nicopole, Vidin si Cladova.
In decembrie 1596, Mihai Viteazul se intalneste din nou cu Sigismund Bathory, la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere decisiva impotriva turcilor. Principele oscileaza insa intre a acorda sprijin Tarii Romanesti si a incheia o pace cu turcii. Preventiv, in ianuarie 1597, sultanul otoman ii trimite steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand astfel independenta Tarii Romanesti si incercand sa evite - sau macar sa amane - o confruntare armata. In replica, luna urmatoare, solii lui Mihai Viteazul ii cer imparatului german Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate puternice.
AlexAjutătorul:
Mulțumesc
Răspuns de
2
Puternic, deștept, curajos
Alte întrebări interesante
Matematică,
8 ani în urmă
Engleza,
8 ani în urmă
Ed. muzicală,
8 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Limba română,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă
Matematică,
9 ani în urmă