Descrieti lucrările de îngrijire din tehnologia de cultivare a viței de vie .
Răspunsuri la întrebare
1. TAIEREA VITEI DE VIE
La vita de vie taierea se practica inca din antichitate. Grecii au fost cei care au cultivau vita de vie in forma joasa prin taieri scurte, romanii o cultivau in forme inalte, pe cordoane, iar getodacii cultivau vita la fel ca romanii.
Scopurile taierii:
transformarea fortata a formei de crestere din cea de liana in cea de arbust sau tufa si aducerea vitei de vie la o forma de cultura pe care o consideram adecvata (inalta, semiinalta sau joasa);
reglarea proceselor de crestere si fructificare;
usurarea celorlalte lucrari de intretinere;
asigurarea unei productii de struguri corespunzatoare directiei de productie a soiurilor cultivate, relativ constante an de an;
imbunatatirea calitatii productiei de struguri;
asigurarea unei economicitati ridicate.
2. CONDUCEREA COARDELOR
Conducerea coardelor - se practica in cazul sistemelor de taiere cu elemente lungi de rod (Guyot si pergola). Lucrarea (la unele tipuri de conducere) se mai numeste cercuit si consta in dirijarea si legarea in anumite pozitii sau forme a coardelor ramase libere pe butuc, dupa taiere
3. LUCRARILE SOLULUI IN VII
Prin specificul culturii vitei de vie care ocupa terenul timp indelungat, de 30-35 ani si chiar mai mult, lucrarile solului capata o importanta deosebita. De aceea, asigurarea in permanenta a regimului aerohidric si trofic favorabil in stratul explorat de radacinile vitelor trebuie asigurat in permanenta prin lucrarile de intretinere a solului. Astfel, prin prasile repetate solul se mentine afanat, permeabil pentru aer si apa; fara crusta; se combat buruienile si se ingroapa ingrasamintele si erbicidele.
Dupa regularitatea cu care se aplica si adancimea la care se executa, lucrarile agrotehnice ale solului din plantatiile viticole se clasifica astfel:
A. Lucrari anuale: adanci (aratura de primavara cu rasturnarea brazdei, afanarea de primavara a solului fara rasturnarea brazdei, afanarea adanca a solului pe rand - sapa mare, aratura de toamna cu rasturnarea brazdei spre randul de vite - bilonarea) si superficiale (afanarea solului cu cultivatorul, discul, freza, afanarea solului pe randul de vite).
B. Lucrari periodice: adanci - afanarea solului cu subsolierul o data la 2-3 ani, la adancimea de 35-45 cm si afanarea solului cu organele active tip 'Cizel' la 20-25 cm adancime, in alternanta cu aratura adanca.
Lucrarile anuale care se aplica in plantatiile viticole au ca scop mentinerea solului afanat, prevenirea pierderilor de apa, distrugerea buruienilor, activarea proceselor chimice si biologice din sol.
Lucrarile periodice urmaresc: reafanarea solului in straturile adanci la 30-45 cm; regenerarea radacinilor si imbunatatirea conditiilor de nutritie.
Aratura de primavara - are ca scop mobilizarea solului la 14-16 cm si combaterea buruienilor. Se executa cu plugul fara cormana si se grapeaza concomitent (se aplica imediat dupa taiere), sau cu plugul-cultivator echipat cu trupite pentru rasturnarea brazdei catre mijlocul intervalelor dintre randuri. O data cu aratura de primavara se pot administra ingrasaminte cu azot; in aceeasi perioada se face si mobilizarea solului pe randurile de vite prin prasila manuala, la adancimea de 10-12 cm (sapa mare).
Prasilele - sunt lucrari superficiale aplicate in perioada de vegetatie a vitei de vie in intervalul mai-august, pentru a se mentine solul in stare afanata si curat de buruieni. Se executa la adancimea de 5-10 cm, in numar de 4-5 prasile, in functie de regimul precipitatiilor si de gradul de imburuienare a solului. Afanarea solului cu mijloacele mecanizate se realizeaza prin cultivatie (cu plugul cultivator cu organe de tip sageata + grapa stelata sau cu colti), discuire (cu discul pentru vie) sau lucrari cu freza purtata pentru vie.
Pe randurile de vite, solul se mentine curat de buruieni si afanat prin 3-4 prasile, la adancimea de 5-8 cm.
Mulcirea solului - se practica pentru a reduce numarul prasilelor din vii sau chiar eliminarea lor in totalitate. Lucrarea consta in acoperirea solului dintre randurile de vite, la jumatatea lunii mai, cu materiale reziduale acumulate in gospodarie sau in ferma ca: paie tocate, pleava, resturi de siloz, frunze, turba etc. Acest strat de mulci contribuie la imbunatatirea regimului hidric si termic al solului, impiedica rasarirea si cresterea buruienilor.
Mulcirea poate fi totala, pe intreaga suprafata sau partiala, in benzi pe randul de vite.
Mulcirea solului se poate practica si prin tocarea pe loc a ingrasamintelor verzi, acolo unde se practica acest sistem de intretinere.